Economia Japoniei

Monedă Yen japonez (JPY)
An fiscal 1 aprilie31 martie
Organizații comerciale CEAP, WTO și OCDE, G8, G20
Statistici
PIB 4 729 miliarde USD [1]
Creșterea PIB 2% (2013)
PIB pe cap de locuitor 37 100 USD [1] (CIA 2013 est.)
PIB pe sector agricultură 1.1%, industrie 25.6%, servicii 73.2%
Inflație 0.2% (2013)
Populație sub limita sărăciei 16%
Coeficientul lui Gini 0.376 (2008)
Forță de muncă 65.620.000[1]
Forța de muncă după ocupație agricultură 3.9%, industrie 26.2%, servicii 69.8%
Șomaj 4.1% (2013)
Principalele industrii autovehicule, industriale și echipament de transport, electronică, chimice, oțel, mașini și instrumente, industrie alimentară, metale neferoase
Comerț exterior
Export 697 miliarde USD (2013)[1]
Bunuri exportate autovehicule 13.6%; semiconductori 6.2%; fier și oțel produse 5,5%; piese auto 4,6%; materiale plastice 3,5%; putere generatoare utilaje 3.5 %
Parteneri de export China 18.1%, SUA 17.8%, Coreea de Sud 7.7%, Tailanda 5.5%, Hong Kong 5.1% (2012)
Import 766.6 miliarde USD (2013)
Bunuri importate petrol 15,5%; gaz natural lichid 5,7%; îmbrăcăminte 3,9%; semiconductori 3,5%; cărbune 3,5%; Aparate de audio și vizual 2,7% (2011 est.)
Parteneri de import China 21.3%, SUA 8.8%, Australia 6.4%, Arabia Saudită 6.2%, Emiratele Arabe Unite 5%, Coreea de Sud 4.2%, Qatar 4% (2012)
Finanțe publice
Datorie publică 226.1% din PIB (2013)
Venituri publice 1 739 miliarde (2013)
Cheltuieli publice 2 149 miliarde (2013)
Rezerve 1 268 miliarde $ (2013)
Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani

Japonia este a doua mare economie a lumii[2], după SUA, ca mărime a PIB nominal (circa 4,4 trilioane dolari SUA)[2] și a treia economie a lumii[3], după SUA și China, ca mărime a PIB calculat conform parității puterii de cumpărare.

Câmp de varză, Japonia

Agricultură

modificare

Înainte de Restaurația Meiji (1868), ca. 80% din populația se ocupa cu agricultura, cultura principală fiind orezul.

Istoria agriculturii Japoniei își are începuturile acum 2000 de ani, când s-a început cultivarea orezului, plantă adusă din străinătate.

Alte plante care sunt cultivate în Japonia din vremuri străvechi sunt: grâu, orz, awa (Setaria italica), hie (Schinochloa utilis), soya, fasole azuki (Vigna angularis), daikon (Raphanus sativus) și cucurbitacee.

Primul manual de agricultură a fost publicat la începutul erei Edo (1600-1868), ca al șaptelea volum al unei cronici militare, numită Seiryōki. Ulterior au mai fost publicate o serie de manuale de agricultură, cel mai de seamă fiind cartea lui Yasusada Miyazaki Nōgyō Zenshuu (1696).

În epoca feudală mai mult de jumătate din recolta de orez pe care o produceau țăranii era luată ca impozit.[4]

După al Doilea Război Mondial, a avut loc o reformă agricolă în 1946, care a inclus o redistribuire a pământului, eliminând practic sistemul de arendă până în 1949. Pământul confiscat a fost vândut la prețuri foarte ieftine și/sau cu împrumuturi pe termen foarte lung cu dobânzi foarte mici.

Japonia produce mai puțin de 4% din gazele pe care le consumă în fiecare an.[5] Restul vine din importuri, pe vapoare speciale - un proces extrem de costisitor și anevoios.[5]

În anul 2010, înainte de dezastrul de la Fukushima, centralele nucleare furnizau aproximativ 30% din producția totală de energie electrică a Japoniei.[5] După eveniment, Japonia a decis renunțarea la energia nucleară, astfel că în februarie 2012 doar trei dintre cei 54 de reactori nucleari din stat mai funcționau.[5]

Indicatori statistici

modificare

Șomajul în noiembrie 2009: 5,2%[6]

  1. ^ a b c d CIA. „The World Factbook”. Accesat în . 
  2. ^ a b „World Economic Outlook Database; country comparisons”. FMI. 1 octombrie 2008. Accesat în 1 octombrie 2008.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  3. ^ „World Economic Outlook Database; country comparisons”. FMI. 1 octombrie 2008. Accesat în 1 octombrie 2008.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ Japan, An Illustrated Encyclopedia, Tokyo, Kodansha International, 1993, p. 16
  5. ^ a b c d Cum a schimbat dezastrul Fukushima harta energiei Arhivat în , la Wayback Machine., 13 februarie 2012, Elena Dumitru, Adevărul, accesat la 14 februarie 2011
  6. ^ Rata șomajului din UE a urcat în noiembrie la 9,5%, cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani și 10 luni, 08.01.2010, bursa.ro, accesat la 9 ianuarie 2010