Eleșteele Jijiei și Miletinului

Eleșteele Jijiei și Miletinului Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Imagine din sit
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția	Județul Iași România
Cel mai apropiat oraș	Iași
Coordonate	47°24′50″N 27°16′44″E ()
Suprafață	18.990 ha
Bioregiune	Continentală
Înființare	2007
Cod Natura 2000	ROSPA0042

Eleșteele Jijiei și Miletinului alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (SPA), situată în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași.

Localizare

Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Andrieșeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Șipote, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni și este străbătută de drumul național DN24C, care leagă municipiul Iași de localitatea Rădăuți-Prut, Botoșani.

Descriere

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 18.990 hectare, a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și include rezervația naturală Balta Teiva Vișina.

Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei (subunitate geomorfologică a Câmpiei Moldovei ce aparține Podișului Moldovenesc), reprezintă o zonă umedă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Avifaună

În arealul sitului (aflat în bazinul inferior al Jijiei și afluenții Miletin și Jijioara) este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Specii de păsări protejate: pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață fluierătoare (Anas penelope), rață lingurar (Anas clypeata), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâitoare (Anas querquedula), gârliță mare (Anser albifrons), gârliță mică (Anser erythropus), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de câmp (Aquila heliaca), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), fugaci de țărm (Calidris alpina), prundaș nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), caprimulg (Caprimulgus europaeus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-cenușiu (Circus pygargus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), lebădă de vară (Cygnus olor), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), vânturel de seară (Falco vespertinus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), becațină mare (Gallinago media), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș mic (Larus minutus), prundaș de nămol (Limicola falcinellus), sitarul de mal nordic (Limosa lapponica), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), cormoran-mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), lopătar (Platalea leucorodia), ploier auriu (Pluvialis apricaria), chiră de baltă (Sterna hirundo), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), nagâț (Vanellus vanellus), striga (Tyto alba) sau fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus).

La nivelul ierburilor vegetează stânjenelul de baltă (Iris sintenisii ssp. brandzae), specie endemică pentru acest sit.

Căi de acces

• Drumul național DN24 pe ruta: Iași - Vânători - drumul național DN24C în direcția Popricani, Iași.

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Șipote

• Biserica "Sf. Haralambie" din Cârniceni, construcție 1792, monument istoric.
• Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Gropnița, construcție 1830, monument istoric.
• Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Șipote, construcție 1507, monument istoric.
• Biserica "Sf. Spiridon" din Țigănași, construcție 1802, monument istoric.
• Situl arheologic de la Popricani (așezări datate în: sec. IV p.Chr, Epoca daco-romană; sec. II a. Chr.; Latène, cultura geto- dacică; Hallstatt mijlociu și târziu; Eneolitic, cultura Cucuteni, faza A).
• Situl arheologic de la Andrieșeni (așezări atribuite perioadelor: sec. XVII - XVIII, Epoca medievală; sec. III - IV p. Chr., Epoca migrațiilor; Hallstatt; Epoca bronzului târziu, cultura Noua; Eneolitic, cultura Precucuteni, faza III; Neolitic, cultura Criș).
• Ariile naturale: Prutețul Bălătău, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani și Rezervația acvatică Râul Prut.

Vezi și

• Lista siturilor Natura 2000 din România

Legături externe

• Arii de importanță avifaunistică în România - Eleșteele Jijiei și Miletinului Arhivat în 8 martie 2014, la Wayback Machine., iba.sor.ro

Reportaj

• Autoritățile din Iași pornesc campania de protejare a 244 de specii de păsări Arhivat în 8 martie 2014, la Wayback Machine., bzi.ro (Autor: Ionuț Crăciun, 7 aprilie 2012).