Aureliu Emil Săndulescu

Aureliu Emil Săndulescu
Date personale
Născut	11 februarie 1932 București, România
Decedat	21 aprilie 2019 (87 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	fizician politician
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Domeniu	Fizică nucleară
Instituție	IFA
Organizații	Academia Română, AOSR
Conducător de doctorat	Șerban Țițeica
Membru titular al Academiei Române
Membru al Academiei de Științe din România

Aureliu Emil Săndulescu (n. 11 februarie 1932, București – d. 21 aprilie 2019) a fost un fizician și om politic român, membru titular al Academiei Române - Secția de științe fizice. A candidat și a fost ales deputat în legislatura 1996-2000, în județul Bistrița-Năsăud, pe listele partidului PNȚCD.

Formarea profesională

A absolvit Liceul Mihai Eminescu din București (1951), după care a terminat Facultatea de Fizică a Universității din București în anul 1955 și a obținut doctoratul în fizică cu acad. prof. Șerban Țițeica, cu teza „Teoria microscopică a dezintegrării alfa” (1962).

Activitatea științifică

Imediat după absolvirea facultății a fost repartizat la Secția de Fizică Teoretică a Institutului de Fizică Atomică din București. Aici și-a desfășurat activitatea în calitate de fizician (1955-1960), cercetător științific (1960-1962), cercetător științific principal (1962-1970), șef secție (1970-1974), cercetător științific principal (1974-1983).

În 1964 a susținut cursuri la Universitatea din Helsinki iar în 1966 la Universitatea din Mainz, RFG, unde a primit titlul universitar honourable Habilitation, primul pas într-o carieră universitară în Germania, care i-a permis să devină Privat-Dozent (1968). Ulterior (1968-1969) a fost invitat la celebrul Institut Niels Bohr din Copenhaga, Danemarca. Periodic a mai fost invitat să conferențieze în Germania, la Institutul Politehnic din Darmstadt și la Universitatea din Frankfurt pe Main.

Activitatea sa științifică s-a concentrat asupra fizicii nucleare teoretice.

În 1974 a fost numit directorul adjunct al Laboratorului Reacții Nucleare al Institutul Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna, din Uniunea Sovietică, până în anul 1977, iar în perioada 1983-1986 a fost vice-directorul Institutului. Aici a condus cercetări experimentale care au avut ca rezultat descoperirea unei noi dezintegrări exotice în care se emit nuclee de Neon 24. În aceeași perioadă a dezvoltat, împreună cu Horia Scutaru, prof. Aurelian Isar, Eliade Ștefănescu și Werner Scheid (Giessen), Teoria sistemelor cuantice deschise aplicată la reacții nucleare.

A pus în evidență un al patrulea tip de radioactivitate naturală, după celelalte trei anterior cunoscute: alfa, beta și gama: radioactivitatea cluster sau de nuclei mari atomici.

În timpul vizitei la Universitatea din Frankfurt a dezvoltat o noua Teorie a fragmentarii pentru producerea nucleelor supra-grele. Aceasta a condus efectiv la producerea în laborator a unor astfel de nuclee.

A fundamentat Teoria microscopică a dezintegrării alfa, recunoscută în mediile științifice internaționale.

A dezvoltat (1977) teoria dezintegrărilor exotice a nucleelor mai grele decât plumbul și a făcut predicția, confirmată în mod strălucit în 1983, a noilor moduri de radioactivitate.

A publicat peste 350 de articole în publicații internaționale de prestigiu.

Afilieri

• 1991 - membru corespondent al Academiei Române;
• 12 martie 1992 - membru titular al Academiei Române;
• 1994-1998 - Vice-președinte al Academiei Române;
• Președinte al Secției de științe matematice a Academiei Oamenilor de Știință din România;
• 1992 - Președinte al Societății Române de Fizică;
• 1970 - Membru al Societății Europene de Fizică (European Physical Society);
• 1993-1998 - Președinte al Consiliului Științific al Institutului de Fizică Atomică;
• 2003 - Doctor honoris causa, Joint Institute of Nuclear Physics Dubna, Rusia;
• Membru fondator al Fundației Naționale pentru Știință și Artă (FNSA);
• 1998-2000 - Membru în Parlamentul României - deputat în circumscripția electorală nr.6 Bistrița Năsăud, pe listele CDR;
• membru în Comitetul de redacție al revistei Studii și cercetări de fizică;
• membru în Comitetul de redacție al revistei Revue roumaine de physique;
• editor-șef al revistei Romanian Journal of Physics.

Premii

• Premiul Academiei Române (1996) pentru fundamentarea teoriei microscopice a dezintegrării alfa;
• Premiul Institutului din Dubna (1987) pentru descoperirea unei noi dezintegrări exotice în care se emit nuclee de Neon 24;

Distincții primite

• Ordinul național "Serviciul Credincios" în grad de Comandor, 18 decembrie 2000.
• Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler, 1 decembrie 2017

Lucrări publicate

Cărți

• Elemente de teoria nucleului, 1966.

Lucrări

• Cluster-Decay Trajectory Arhivat în 21 februarie 2017, la Wayback Machine., Mihail Mirea, Aureliu Săndulescu, Doru-Sabin Delion, Proceedings of the Romanian Academy, Series A, Vol.12, Number 3/2011, pp. 203–208, Editura Academiei Române.

Legături externe

• Astăzi e ziua ta... Aureliu-Emil Săndulescu!^{[nefuncțională]}, 11 februarie 2009, Ramona Vintila, Jurnalul Național
• Acad. Aureliu Săndulescu’s Contribution to Physics: from Magic Radioactivity to Superheavy Nuclei, D.S. Delion, Rom. Journ. Phys., Vol. 52, Nos. 8–10, pp. 771–774, Bucharest, 2007
• Contributions of Aureliu Săndulescu to the Theory of Alpha Decay, I. Silișteanu, Rom. Journ. Phys., Vol. 52, Nos. 8–10, pp. 775–778, Bucharest, 2007

Vezi și

• European Physical Society