Emil Omert
Emil Omert | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Rhön-Grabfeld, Bavaria, Germania |
Decedat | (26 de ani) Finta, Dâmbovița, România |
Cauza decesului | ucis în luptă |
Cetățenie | Reich-ul German |
Ocupație | aviator[*] |
Activitate | |
Gradul | Hauptmann[*] |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial |
Decorații și distincții | |
Decorații | Crucea de Cavaler al Crucii de Fier Deutsches Kreuz in Gold[*] |
Modifică date / text |
Emil Omert (n. , Rhön-Grabfeld, Bavaria, Germania – d. , Finta, Dâmbovița, România) a fost un as al aviației german din cadrul Luftwaffe, care a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cariera aviatică
modificareOmert a revendicat 70 de victorii aeriene în peste 700 de misiuni, printre care 125 de misiuni de bombardament. A revendicat, de asemenea, distrugerea a 25 de avioane la sol. Locotenentul Emil Omert a fost distins la 19 martie 1942 cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier pentru obținerea a 50 de victorii aeriene, recunoscându-i-se vitejia pe câmpul de luptă. A fost ucis pe 24 aprilie 1944 după ce a atacat câteva bombardiere americane cu patru motoare deasupra localității Finta Mare (România). A fost împușcat și ucis de avioanele de luptă americane în timp ce atârna în parașută.[1]
Decorații
modificare- Flugzeugführerabzeichen
- Ehrenpokal der Luftwaffe (25 ianuarie 1942)[1]
- Frontflugspange
- Crucea de Fier (1939)
- Clasa II
- Clasa I
- Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade, clasa Cavaler (11 octombrie 1941) pentru că „are 118 ieșiri la inamic și 11 avioane doborâte”[2]
- Crucea de Cavaler al Crucii de Fier (19 martie 1942) în calitate de Leutnant și pilot în grupul III. / Jagdgeschwader 77[3]
- Crucea Germană de aur (17 februarie 1943) în calitate de Oberleutnant în grupul I. / Jagdgeschwader 77 [4]
Note
modificareBibliografie
modificare- Fellgiebel, Walther-Peer () [1986]. Die Träger des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939–1945 — Die Inhaber der höchsten Auszeichnung des Zweiten Weltkrieges aller Wehrmachtteile [The Bearers of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939–1945 — The Owners of the Highest Award of the Second World War of all Wehrmacht Branches] (în German). Friedberg, Germany: Podzun-Pallas. ISBN 978-3-7909-0284-6.
- Obermaier, Ernst (). Die Ritterkreuzträger der Luftwaffe Jagdflieger 1939 – 1945 [The Knight's Cross Bearers of the Luftwaffe Fighter Force 1939 – 1945] (în German). Mainz, Germany: Verlag Dieter Hoffmann. ISBN 978-3-87341-065-7.
- Patzwall, Klaus D.; Scherzer, Veit (). Das Deutsche Kreuz 1941 – 1945 Geschichte und Inhaber Band II [The German Cross 1941 – 1945 History and Recipients Volume 2] (în German). Norderstedt, Germany: Verlag Klaus D. Patzwall. ISBN 978-3-931533-45-8.
- Scherzer, Veit (). Die Ritterkreuzträger 1939–1945 Die Inhaber des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939 von Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine, Waffen-SS, Volkssturm sowie mit Deutschland verbündeter Streitkräfte nach den Unterlagen des Bundesarchives [The Knight's Cross Bearers 1939–1945 The Holders of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939 by Army, Air Force, Navy, Waffen-SS, Volkssturm and Allied Forces with Germany According to the Documents of the Federal Archives] (în German). Jena, Germany: Scherzers Militaer-Verlag. ISBN 978-3-938845-17-2.
Legături externe
modificare
Lideri militari | ||
---|---|---|
Predecesor: Major Siegfried Freytag |
Gruppenkommandeur al II./JG 77 29 ianuarie 1944 - 3 aprilie 1944 |
Succesor: Major Armin Köhler |
Predecesor: Hauptmann Karl Bresoschek |
Gruppenkommandeur al III./JG 77 3 aprilie 1944 - 24 aprilie 1944 |
Succesor: Hauptmann Karl Bresoschek |