Ernst Jünger

Date personale
Ernst Jünger
Ernst Jünger
Născut	29 martie 1895^[2]^[3]^[4]^[5]^[6] Heidelberg, Marele Ducat de Baden, Imperiul German^[7]^[8]^[9]
Decedat	17 februarie 1998 (102 ani)^[2]^[10]^[3]^[4]^[5] Riedlingen, Regatul Württemberg, Imperiul German^[11]
Înmormântat	Friedhof Wilflingen[*]^[12]
Frați și surori	Friedrich Georg Jünger[] Wolfgang Jünger[][[Wolfgang Jünger \|]] Hans Otto Jünger[][[Hans Otto Jünger \|]] Johanna Deventer-Jünger[][[Johanna Deventer-Jünger \|]]
Cetățenie	Germania^[13]
Religie	catolicism^[14]
Ocupație	scriitor
Limbi vorbite	limba germană^[15]^[16]
Activitatea literară
Limbi	limba germană
Subiecte	războiul
Specie literară	roman, jurnal, eseu
Opere semnificative	În furtuni de oțel Lupta ca experiență interioară Heliopolis
Note
Premii	Pour le Mérite Verdienstorden des Landes Baden-Württemberg[] prix mondial Cino-Del-Duca[]^[1] Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania[] Schiller-Gedächtnispreis[] Premiul Goethe[] Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[] Immermann-Preis[] doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid[] Literaturpreis der Stadt Bremen[*]
Semnătură

Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Ernst Jünger (n. 29 martie 1895, Heidelberg, Marele Ducat de Baden, Imperiul German – d. 17 februarie 1998, Riedlingen, Regatul Württemberg, Imperiul German) a fost un scriitor, eseist și gânditor politic german.

Inițial, în scrierile sale idealizează războiul ca experiență determinantă în viața individului, ca apoi să devină adversar al nazismului și să denunțe dictatura.

Stilul său se caracterizează prin rafinament, transparență și fascinație plastică.

Biografie

S-a născut la Heidelberg într-o familie de intelectuali (tatăl său era doctor în chimie). A crescut la Hanovra, unde a urmat școala între 1901 și 1913. A studiat biologia la Leipzig și Napoli, și ulterior, în calitate de entomolog, a descoperit numeroase specii de insecte. A servit o perioadă în Legiunea străină din Africa de Nord și s-a remarcat în Primul Război Mondial, a fost rănit și decorat cu Medalia de Merit. Între 1919 și 1923 a fost ofițer al Armatei Republicii de la Weimar. În 1927 s-a mutat la Berlin. Inițial, a simpatizat mișcarea nazistă, dar deja în 1933 s-a distanțat de regimul lui Hitler, care tocmai preluase puterea. A colaborat la numeroase ziare de dreapta, precum „Standarte”, „Die Kommenden” și „Der Vormarsch”. A participat la al Doilea Război Mondial, având gradul de căpitan. Aderența sa la ideologia nazistă din anii douăzeci s-a transformat ulterior într-o acerbă critică a acesteia, mai ales după ce prietena sa, Else Lasker-Schüler, a fost molestată de Gestapo. S-a căsătorit în 1925 cu Gretha von Jeinsen. A avut doi fii, dintre care unul a murit la doar 18 ani în luptele din Italia, la finele anului 1944.

În pofida controversatei sale relații cu nazismul, Junger este considerat ca unul dintre cei mai importanți gânditori și scriitori germani ai secolului XX. Personalitate puternică, marcată de nonconformism și de fascinația „experiențelor-limită”, el a suscitat deopotriva admirație nemărginită și contestare aprigă. Lucrările sale (proză artistică, eseuri, jurnale) s-au bucurat de o audiență extrem de mare în lumea întreagă. De-a lungul îndelungatei sale vieți a scris mai bine de 50 de cărți, inclusiv romanul autobiografic Furtuna de oțel („In Stahlgewittern”, 1920) în care povestește despre experiența sa din Primul Război Mondial. Romanul l-a inspirat pe Camil Petrescu în momentul când acesta a scris „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.^{[necesită citare]}

Scrieri

1920: În furtuni de oțel ("In Stahlgewittern")
1925: Lupta ca experiență interioară ("Der Kampf als inneres Erlebnis")
1929/1938: Inima aventuroasă ("Das abenteuerliche Herz")
1939: Pe falezele de marmură ("Auf der marmorklippen")
1942: Grădini și șosele ("Gärten und Strassen")
1944: Pacea ("Der Friede")
1949: Heliopolis.

Ediții românești ale cărților lui Ernst Jünger

Multe din cărțile sale au fost traduse și în limba română.

Praștia, Editura Univers, Colecția Globus, traducere de Ion Roman, București, 1981
Albine de sticlă, Editura Univers, traducere, selecție și prefață de Ion Roman, București, 1989
Jurnale pariziene, Editura Humanitas, traducere de Viorica Nișcov, București, 1997
Heliopolis, Editura Rosmarin, traducere Ingrid-Irene Macarie, București, 1998
Eumeswil, Editura Univers, Traducere de Nora Iuga, postfata de Rodica Binder,București, 2000
Pe falezele de marmură, trad. rom. de Ion Roman, Editura Paralela 45, 2002
Cartea ceasului de nisip, Editura Polirom, Iași, 2001
Gradini și drumuri. Insemnari caucaziene, Editura Polirom, Iași, 2002
Pagini din Kirchhorst • Coliba din vie (Anii de ocupație), Editura Polirom, Iași, 2004
În furtuni de oțel, Editura Corint, traducere de Viorica Nișcov, București, 2017

Note

^ http://www.fondation-del-duca.fr/prix-mondial, accesat în 9 iulie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b Ernst Jünger, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Ernst JÜNGER, NooSFere, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Ernst Jünger, Kritisches Lexikon zur deutschsprachigen Gegenwartsliteratur
^ ^a ^b Ernst Jünger, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ http://articles.chicagotribune.com/1993-08-01/entertainment/9308010313_1_ernst-junger-east-german-army-joachim-neugroschel Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Юнгер Эрнст, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ „Ernst Jünger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 10 decembrie 2014
^ The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
^ „Ernst Jünger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014
^ Find a Grave
^ LIBRIS, 1 octombrie 2012, accesat în 24 august 2018
^ https://www.aceprensa.com/religion/ernst-j-nger-y-el-catolicismo/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe

Bio bibliografia completă pe situl editurii Paralela 45, [1] Arhivat în 27 septembrie 2007, la Wayback Machine.
Numar dedicat scriitorului al revistei secolul 21[2]^{[nefuncțională]}

[18fcb0696f4943642655a4dc54ef373a-1] ttp://www.fondation-del-duca.fr/prix-mondial, accesat în 9 iulie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[99bae992dd8d1916fc68484d2e39ed10-2] Ernst Jünger, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017

[6c404455904f636fa4a9875f08d8a816-3] Ernst JÜNGER, NooSFere, accesat în 9 octombrie 2017

[1990b06e28f06935bd018312d45d464f-4] Ernst Jünger, Kritisches Lexikon zur deutschsprachigen Gegenwartsliteratur

[5233cc2eb7b60d8165a1ba569e43f0ff-5] Ernst Jünger, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017

[29cc30004249893e807320f7c188800a-6] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[fcf65aba7c031dd87c5570f4c8108a78-7] ttp://articles.chicagotribune.com/1993-08-01/entertainment/9308010313_1_ernst-junger-east-german-army-joachim-neugroschel Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[bdb1af5b10ab62f3eec38fbad62fd442-8] Юнгер Эрнст, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)

[9b32ff0911a89b03dab0bedbedee345b-9] „Ernst Jünger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 10 decembrie 2014

[ac692da147b1733d789e7afffa03bf49-10] The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021

[5b39383b980c4385f1794afcf04b21f8-11] „Ernst Jünger”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014

[bb7e69a429833de58f6cf2d107747eaa-12] Find a Grave

[905cf70a9c4ef839ac7ec29913572272-13] LIBRIS, 1 octombrie 2012, accesat în 24 august 2018

[865ff259f0ea2391ad1df8c8c743e638-14] ttps://www.aceprensa.com/religion/ernst-j-nger-y-el-catolicismo/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[20081e784685a6850df22ad3ba0ffb8e-15] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-16] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[1]