Eugen I. Angelescu
| Eugen I. Angelescu | |||
 Eugen I. Angelescu. | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 1897[1]  Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România | ||
| Decedat | 1968 (71 de ani)[1] București, România | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | chimist | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| |||
 Membru fondator al Academiei de Științe din România | |||
Modifică date / text  | |||
Eugen I. Angelescu (n. 1897, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România – d. 1968, București, România) a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române (din 1963).
Biografie
modificareFost student în chimie la Sorbona[2]. Profesor de chimie organică la București. A făcut cercetări în domeniul chimiei coloidale, al solubilității selective a unor substanțe organice și în domeniul cineticii chimice. A desfășurat o largă muncă de popularizare a chimiei în rândul maselor. A elaborat lucrarea cu caracter didactic: „Introducere în chimia fizică ” (1940).
Activitate profesională
modificareÎntre 1915-1920 studiază la Facultatea de științe a Universității din București. În 1924, la Roma, primește titlul de doctor în chimie.
Din 1928 a fost conferențiar de chimie fizică în cadrul Universității București, catedra de chimie agricolă, iar între 1936-1966 profesor de chimie organică la aceeași Facultate.
Din anul 1948 este profesor al Facultății de Chimie din cadrul Universității București. Între 1958-1960 este prorector al Universității București.
Angelescu a fost membru corespondent al Academiei Române (1939), membru titular (1963) și profesor emerit și membru al Asociației chimiștilor din Franța și Kolloid Gesellschaft din Germania.
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România[3].
Ca cercetător a studiat relațiile dintre structura și proprietățile fizico chimice ale compușilor organici, absorbția și solubilitatea selectivă în dizolvanți polari și în amestecuri de dizolvanți. A cercetat și natura combinațiilor moleculare dintre aminele aromatice și acizii alifatici, cinetica unor reacții chimice ale compușilor organici.
A elaborat anumite metode chimice și fizico-chimice pentru analizarea și caracterizarea unor compuși organici destinați industriei.
A fost unul dintre pionierii chimiei coloizilor, prin cercetările sale fundamentale, asupra coloizilor organici, urmărind și variația proprietăților unor sisteme coloidale, în domeniul de trecere de la dispersia coloidală la dispersia moleculară. În terminologia științifică internațională a intrat „efectul Angelescu”, constând din acțiunea dublă de solvatare și dispersie, exercitată de un agent liofilizant, adăugat unei soluții coloidale. Pe baza cercetărilor asupra solubilității uleiurilor vegetale, stabilește o metodă de determinare a „punctului de furfurol”, parametru de mare eficiență în urmărirea și îmbunătățirea calității produselor din domeniile rafinării uleiurilor, nitrocelulozei, rășinilor sintetice.[4]
Lucrări
modificare- Introducere în chimia fizică (1940)
- Probleme teoretice de chimie organică (colaborator, 1969)
Bibliografie
modificare- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964;
- Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.
Referințe
modificare- ^ a b „Eugen I. Angelescu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Jean-Yves Conrad, Roumanie, capitale…Paris, Oxus, Collection Les Roumains de Paris, 2006, p. 349
- ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.3” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Petru Ciontu (OSIM) - coordonator (). Inventatori români. p. 26.
Legături externe
modificare| | Acest articol biografic despre un chimist român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |