Freeganismul este un stil de viață alternativ, anticonsumist, caracterizat prin participare limitată la economia convențională și consum minim de resurse naturale.

Culesul de lucruri care mai pot fi încă folosite/consumate din container de gunoi

Freeganienii consideră că ceea ce este important în viață sunt "comunitatea, generozitatea, îngrijire socială, liberatatea, cooperarea și împărțitul cu alții în opoziție față de o societate bazată pe materialism, apatie morală, competiție, conformitate și lăcomie."[1] Acest stil de viață înseamnă, printre altele, luatul produselor alimentare încă comestibile aruncate la gunoi de supermarketuri. Unii freeganieni iau aceste produse nu neapărat pentrru că sunt săraci, ci ca formă de protest politic.[2][3]

Cuvântul "freegan" este un cuvânt telescopat compus din "free" ("liber" în engleză) și "vegan".[4] Freeganismul a început la mijlocul anilor 1990, ca rezultat al mișcărilor antiglobale și ecologiste. Grupuri precum "Food Not Bombs" ("mâncare, nu bombe") serveau mâncare vegetariană care era luată din coșurile de gunoi ale supermarketurilor. Mișcarea are în ea și elemente din "Diggers", un grup anarhist de teatru de stradă din cartierul Haight-Ashbury din San Francisco din anii 1960, care împărțea mâncare luată de la gunoi.[4]

Locuințe

modificare

Similar ideii că oamenii nu au de ce să sufere de foame când sunt atâtea produse alimentare comestibile care sunt aruncate la gunoi zi de zi, este și idea că nu trebuie să existe oameni fără adăpost când sunt clădiri nefolosite, lucru prevăzut în conceptul legal Uti possidetis. A avea un adăpost este văzut de către freeganieni ca un drept natural, și nu ca un privilegiu[5]. De aceea, unii freeganieni ocupă ilegal locuințe nefolosite.

 
Clădire nefolosită, ocupată la Paris

Lucrat mai puțin

modificare

Lucratul mai puțin este un alt concept care caracterizează freeganismul. Freeganienii se opun noțiunii de a lucra mai mult doar pentru a putea cumpăra mai multe lucruri. Necesitatea de a lucra este redusă doar la cumpăratul strictului necesar, precum locuință, haine și mâncare. Lucratul este văzut ca sacrificarea timpului valoros pentru a "fi comandat de altcineva, stres, plictiseală, monotonie, și în multe cazuri riscul de a-și sacrifica sănătatea fizică și psihologică.”[5]. Acest timp ar trebui folosit împreună cu familia, pentru activități de muncă voluntară, sau participare activă pentru cauzele în care crezi.

Veganism

modificare

Freeganienii sunt deseori veganiști, ceea ce înseamnă că evită mâncatul cărnii, a produselor lactare sau ouălor, și nu folosesc blană, piele, lână, puf și produse cosmetice sau chimice care au fost testate pe animale.


Relația cu veganismul

modificare

Freeganienii cred că cu toate că un produs este vegan, acest lucru nu este o garanție că:

  • Muncitorii nu au fost exploatați din punct de vedere economic când au manufacturat produsul;
  • Nu au fost folosite pesticide;
  • Resurse care nu pot fi reînnoite sau resurse radioactive (de ex. petrol, cărbune, energie nucleară) nu au fost folosite în producere, energie sau transport;
  • păduri tropicale nu au fost tăiată pentru a genera loc pentru plantații;
  • Animale sălbatice nu au fost incomodate în producție;
  • Nu s-a folosit împachetare risipitoare.


  1. ^ „What is a freegan?”. Freegan.info. Accesat în . 
  2. ^ Carlson, Tucker (February 3 2006). 'Freegans' choose to eat garbage”. MSNBC. Accesat în 21 iunie 2007. These people don‘t eat out of dumpsters because they‘re poor and desperate. They do it to prove a political point. You wouldn‘t expect someone to choose a lifestyle that involved eating out of dumpsters. Kind of seems like something you do as a desperate last resort. But there‘s an entire society of people who willingly get their meals out of the garbage. They‘re called freegans, and they say they have a reason for doing it.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  3. ^ „Free Lunch. Freegans prove there is such a thing as they dumpster-dive for food for themselves and the homeless”. Houston Press. Accesat în . Patrick Lyons stands in the middle of a dumpster, staring at a can of meat. "I don't know who eats this stuff," he says. He chucks the can aside and keeps on digging. His ball cap is slung low over his face; it connects to his long, thick, brown sideburns. 
  4. ^ a b „Not Buying It”. New York Times. 21 iunie, 2007. Accesat în 21 iunie 2007. A few of those present had stumbled onto the scene by chance (including a janitor from a nearby homeless center, who made off with a working iPod and a tube of body cream), but most were there by design, in response to a posting on the Web site freegan.info. The site, which provides information and listings for the small but growing subculture of anticonsumerists who call themselves freegans — the term derives from vegans, the vegetarians who forsake all animal products, as many freegans also do — is the closest thing their movement has to an official voice.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  5. ^ a b {{citat web |url=http://www.freegan.info |title=What is a freegan?

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Freeganism