Günther Korten

Günther Korten
Date personale
Născut	26 iulie 1898 Köln, Regatul Prusiei, Imperiul German
Decedat	22 iulie 1944 (45 de ani) Rastenburg, Statul Liber Prusia⁠(d), Germania Nazistă
Înmormântat	München
Cauza decesului	omor (explosive device[*][[explosive device (device that relies on the exothermic reaction of an explosive material to provide a violent release of energy)|​]])
Cetățenie	Reich-ul German
Ocupație	militar aviator
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Ramura	Luftwaffe
Gradul	Generaloberst[*][[Generaloberst (general officer rank in the German Reichswehr and Wehrmacht and the Austro-Hungarian army)|​]] general-colonel militar[*]​
Bătălii / Războaie	Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial
Decorații și distincții
Decorații	Deutsches Kreuz in Gold[*][[Deutsches Kreuz in Gold (military award of Nazi Germany (1941-1945))|​]] Crucea de Cavaler al Crucii de Fier Ordinul Mihai Viteazul Clasp to the Iron Cross[*][[Clasp to the Iron Cross (courage award in two classes in Nazi Germany for soldiers who had already received the Iron Cross in the First World War (1939-1945))|​]] Deutsches Kreuz[*][[Deutsches Kreuz (military award of Nazi Germany in Gold or Silver (1941-1945))|​]] Honour Cross of the World War 1914/1918[*][[Honour Cross of the World War 1914/1918 (award for participants and surviving dependants of participants in the First World War in Nazi Germany in three versions: with swords for front-line fighters and two forms without swords (1934-1945))|​]] Dienstauszeichnung[*][[Dienstauszeichnung (military service award in Nazi Germany in four classes and one special class (1936-1945))|​]] Medaille zur Erinnerung an den 13. März 1938[*][[Medaille zur Erinnerung an den 13. März 1938 (campaign medal)|​]] Medaille zur Erinnerung an den 1. Oktober 1938[*][[Medaille zur Erinnerung an den 1. Oktober 1938 (decoration of Nazi Germany awarded in the interwar period)|​]] Wound Badge of 20 July 1944 in Gold[*][[Wound Badge of 20 July 1944 in Gold (1st class of the decoration only for people who were wounded or killed during the failed assassination attempt on 20 July 1944)|​]] (22 iulie 1944) Vapaudenristin ritarikunta[*][[Vapaudenristin ritarikunta (Finnish honorary chivalry order)|​]] Blutorden[*][[Blutorden (one of the most prestigious decorations in the Nazi Party)|​]]

Günther Korten (n. 26 iulie 1898, Köln, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. 22 iulie 1944, Rastenburg, Statul Liber Prusia^⁠(d), Germania Nazistă) a fost un general-colonel german și șef al Statului Major General al Luftwaffe (25 august 1943 – 22 iulie 1944) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A murit din cauza rănilor suferite în încercarea de asasinare a lui Adolf Hitler din iulie 1944.

Biografie

Tinerețea

Korten s-a născut la Köln ca fiu al arhitectului Hugo Korten (1855-1931) și al soției sale, Marie Korten (1866-1942). La începutul Primului Război Mondial era cadet în Armata Prusacă. El a servit într-un batalion de geniu în timpul războiului. Și-a continuat cariera militară după război în trupele de geniu, până când a fost selectat în 1928 pentru a participa la un program secret de instruire a piloților militari germani în Uniunea Sovietică. La întoarcerea sa în Republica de la Weimar s-a alăturat organizației „Bildstelle Berlin”.

Al Doilea Război Mondial

Korten s-a alăturat Luftwaffe în 1934, odată cu începerea programului de reînarmare a Germaniei, sub auspiciile noului regim nazist. A urmat cursuri de ofițer de stat major și a lucrat timp de mai mulți ani în Ministerul Aerului. A fost colonel și șef al Statului Major al Luftflotte 4 (Flota Aeriană 4), staționată în Austria.

La începutul anului 1940 Korten a fost transferat în statul major al Luftflotte 3 (Flota Aeriană 3), în care a servit în timpul Bătăliei Franței și a Bătăliei Angliei. La 19 iulie 1940 a fost avansat la gradul de general-maior. În ianuarie 1941 a fost transferat înapoi în Luftflotte 4, cu care a participat la Campania din Balcani și la atacul împotriva Uniunii Sovietice (Operațiunea Barbarossa). A fost decorat la 19 septembrie 1941 cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Mare Ofițer cu panglica de „Virtutea Militară” „pentru destoinicia și devotamentul de care au dat dovadă pe câmpul de luptă în operațiunile contra bolșevicilor în colaborare cu trupele române”.

În august 1942 a fost înaintat la gradul de general-locotenent și numit comandant al Corpului Aerian I (I. Fliegerkorps), care lupta în sectorul sudic al Frontului de Est, și a fost transferat temporar pe postul de comandant al Don Luftwaffenkommando (26 august 1942 - 17 februarie 1943) în timpul Bătăliei de la Stalingrad.

La începutul anului 1943 Korten a fost promovat la gradul de General der Flieger și la 12 iunie 1943 l-a înlocuit pe Alfred Keller la comanda Luftflotte 1 (Flota Aeriană 1). Câteva săptămâni mai târziu, la 25 august 1943, a acceptat funcția de șef al Statului Major General al Luftwaffe, după ce fostul șef, generalul Hans Jeschonnek, s-a sinucis.

Moartea

Ceremonia funerară de la Tannenberg

Korten a fost grav rănit la Wolfsschanze, cartierul general operativ al lui Hitler de lângă Rastenburg, în timpul Atentatului din 20 iulie 1944, prin care colonelul Claus von Stauffenberg a încercat să îl asasineze pe Hitler prin plasarea în apropierea lui a unei bombe. Heinz Linge, ordonanța lui Hitler, care a pătruns la scurtă vreme după explozie în baraca unde avusese loc conferința militară, a precizat că l-a găsit pe generalul Korten cu picioarele zdrobite și zbătându-se între viață și moarte. La două zile după încercarea de asasinat, generalul Korten a decedat din cauza rănilor în spitalul militar de la cartierul general al Führerului. La fel ca și alte victime militare ale atentatului, Rudolf Schmundt și Heinz Brandt, a fost avansat post-mortem, în cazul său la gradul de general-colonel.

Inițial, Korten a fost îngropat în Memorialul Tannenberg. El a fost reînhumat mai târziu în cimitirul Friedhof Bergstraße din Steglitz, Berlin. Mormântul încă mai există.

Decorații

• Crucea de Fier (1914), cl. a II-a și I-a
• Crucea de Fier cu barete cl. II și I (1939)
• Crucea de Cavaler a Crucii de Fier (3 mai 1941) ca Generalmajor și șef al Statului Major al Luftflotte 4
• Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Mare Ofițer cu panglica de „Virtutea Militară” (19 septembrie 1941)
• Crucea Germană de aur (29 decembrie 1942)
• Insigna pentru răniți de la 20 iulie (post-mortem, 1944)

Bibliografie

• Patzwall, Klaus D.; Scherzer, Veit (2001). Das Deutsche Kreuz 1941 – 1945 Geschichte und Inhaber Band II [The German Cross 1941 – 1945 History and Recipients Volume 2] (în German). Norderstedt, Germany: Verlag Klaus D. Patzwall. ISBN 978-3-931533-45-8. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
• Scherzer, Veit (2007). Die Ritterkreuzträger 1939–1945 Die Inhaber des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939 von Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine, Waffen-SS, Volkssturm sowie mit Deutschland verbündeter Streitkräfte nach den Unterlagen des Bundesarchives [The Knight's Cross Bearers 1939–1945 The Holders of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939 by Army, Air Force, Navy, Waffen-SS, Volkssturm and Allied Forces with Germany According to the Documents of the Federal Archives] (în German). Jena, Germany: Scherzers Militaer-Verlag. ISBN 978-3-938845-17-2. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)

Lideri militari
Predecesor: -	Comandant al Luftwaffenkommando Don 26 august 1942 – 17 februarie 1943	Succesor: -
Predecesor: Generaloberst Alfred Keller	Comandant al Luftflotte 1 12 iunie 1943 – 23 august 1943	Succesor: General Kurt Pflugbeil
Predecesor: Generaloberst Hans Jeschonnek	Șef al Statului Major General al Luftwaffe 25 august 1943 – 22 iulie 1944	Succesor: General der Flieger Werner Kreipe