Gamma Comae Berenices
Gamma Comae Berenices γ Comae Berenices | |||||
| |||||
Date de observație | |||||
---|---|---|---|---|---|
Constelație | Coma Berenices | ||||
Magnitudine aparentă | 4.36[1] | ||||
Magnitudine absolută (Mv) | 0,772[2] | ||||
Clasificare spectrală | class = K1 III Fe0.5[3] | ||||
Declinație | +28° 16′ 06.3211″[4] | ||||
Ascensie dreaptă | 12h 26m 56.27207s[4] | ||||
Astrometrie | |||||
Mișcare proprie (μ) | AD: −83.990 ± 0.418[5] msa/an Dec.: −83.990 ± 0.418[5] msa/an | ||||
Distanța față de Terra | ~169 ± 2 al ( pc) | ||||
Orbită | |||||
Detalii | |||||
Masă | ±0.18 1.65M☉ | ||||
Rază | ±0.14 11.76R☉ | ||||
Luminozitate | ±1.1 58.2L☉ | ||||
Vârstă | ±0.78 miliarde de ani 2.72 | ||||
Temperatură | ±18 4,652K | ||||
Alte denumiri | |||||
Alte denumiri | |||||
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||
Modifică date / text |
Gamma Comae Berenices (γ Comae Berenices, γ Com) este o singură stea[6] de culoare portocalie din constelația de nord Coma Berenices. Este puțin vizibilă cu ochiul liber, având o magnitudine vizuală aparentă de 4,36.[1] Pe baza unei deplasări anuale de paralaxă de 19,50 mas[7] văzută de pe Pământ, distanța sa poate fi estimată la aproximativ 167 de ani-lumină de la Soare. Steaua se îndepărtează de Soare cu o viteză radială de +3 km/s.[8]
Aceasta este o stea gigantă evoluată de tip K cu o clasificare stelară K1 III Fe0.5.[3]Sufixul indică faptul că steaua prezintă o supraabundență de fier în spectrul său. Cel mai probabil (91% șanse) se află pe ramura orizontală cu o vechime de 2,7 miliarde de ani. Dacă acest lucru este adevărat, atunci are o masă estimată de 1,65 ori mai mare a Soarelui și s-a extins până la aproape 12 ori raza Soarelui. Steaua radiază de 58 de ori luminozitatea Soarelui din fotosfera sa mărită la o temperatură efectivă de aproximativ 4.652 K.[9] Gamma Comae Berenices apare ca parte a roiului stelar Melotte 111, deși probabil că nu este de fapt un membru al acestui roi.[10]
Note
modificare- ^ a b Haupt, H. F.; Schroll, A. (), „Photoelektrische Photometrie von Shell-Sternen”, Astronomy and Astrophysics Supplement Series, 15: 311, Bibcode:1974A&AS...15..311H.
- ^ Vertical distribution of Galactic disk stars. IV. AMR and AVR from clump giants[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ a b Keenan, Philip C; McNeil, Raymond C (), „The Perkins catalog of revised MK types for the cooler stars”, Astrophysical Journal Supplement Series, 71: 245, Bibcode:1989ApJS...71..245K, doi:10.1086/191373.
- ^ a b van Leeuwen, F. (), „Validation of the new Hipparcos reduction”, Astronomy and Astrophysics, 474 (2): 653–664, arXiv:0708.1752 , Bibcode:2007A&A...474..653V, doi:10.1051/0004-6361:20078357.
- ^ a b Format:Cite DR2
- ^ Eggleton, P. P.; Tokovinin, A. A. (septembrie 2008), „A catalogue of multiplicity among bright stellar systems”, Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, 389 (2): 869–879, arXiv:0806.2878 , Bibcode:2008MNRAS.389..869E, doi:10.1111/j.1365-2966.2008.13596.x.
- ^ 1 mas = 1 miime de secundă de arc.
- ^ Famaey, B.; et al. (ianuarie 2005), „Local kinematics of K and M giants from CORAVEL/Hipparcos/Tycho-2 data. Revisiting the concept of superclusters”, Astronomy and Astrophysics, 430 (1): 165–186, arXiv:astro-ph/0409579 , Bibcode:2005A&A...430..165F, doi:10.1051/0004-6361:20041272
- ^ Reffert, Sabine; et al. (), „Precise radial velocities of giant stars. VII. Occurrence rate of giant extrasolar planets as a function of mass and metallicity”, Astronomy and Astrophysics, 574A (2): 116–129, arXiv:1412.4634 , Bibcode:2015A&A...574A.116R, doi:10.1051/0004-6361/201322360.
- ^ Tonkin, Stephen F. (), Binocular astronomy, Springer, p. 124, ISBN 978-1-84628-308-6.