Genete
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Genetele sau ginetas (Genetta) sunt un gen de mamifere carnivore de talie mică sau mijlocie, din familia viveridelor (Viverridae) răspândite în sud-vestul Europei, Peninsula Arabică, Israel și Africa, cu excepția Saharei, cu corp cilindric, subțire și alungit, purtat pe picioare scurte, cu gheare retractile. Capul este mic și alungit, coada lungă. Au glande anale ce secretă un lichid cu miros respingător, care poate fi acumulat într-o pungă anală, din care este împroșcat afară pentru îndepărtarea dușmanilor.
Genete | |
---|---|
Geneta comună (Genetta genetta) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Carnivora |
Familie: | Viverridae |
Gen: | Genetta Oken, 1816 |
Specii | |
Modifică text |
Descrierea
modificareGenetele au o talie mică sau mijlocie. Lungimea cap + trunchi = 42-58 cm; lungimea cozii = 39-53 cm; înălțimea ia greabăn = 15-20 cm. Greutatea = 1-3,5 kg, în medie 2 kg.
Longevitatea este de 14 ani în stare liberă. În captivitate pot trăi până la 34 de ani.
Genetele au blană cu păr moale și des. Culoarea blănii este variabilă, dar la cele mai multe specii este cenușie sau gălbuie cu pete cafenii sau negre pe spate, iar pe laturile corpului petele formează șiraguri longitudinale. Pe linia mediană a spatelui există un șir de peri negri, zbârliți. Coada cu inele de culoare neagră și albă, de aproximativ aceeași lățime. Pe coadă parul este mai lung decât cel de pe corp. Printre membrii acestui gen este comun melanismul.
Genetele au un aspect general de viveride tipice. Corpul lor este alungit, picioarele sunt scurte cu gheare scurte și curbate, retractile. Au o coadă lungă, dar mai scurtă decât corpul. Capul este mic, cu botul de lungime medie, ascuțit iar urechile proeminente, rotunjite.
Au 2 perechi de mamele abdominale.
Comportamentul
modificareGenetele trăiesc în zonele împădurite, cu lăstărișuri dese și în cele cu tufișuri sau ierburi înalte. De obicei trăiesc solitari sau în perechi.
Ziua o petrec ascunse în crăpături de stânci, în galeriile săpate de alte mamifere, în scorburi sau pe ramurile arborilor camuflate de liane. Se cațără ușor în arbori, dar cel mai mult timp îl petrec pe pământ. Pot pătrunde în orice loc prin care reușesc să bage capul, corpul lor subțiindu-se datorită articulațiilor foarte mobile.
Genetele sunt active în principal noaptea, când părăsesc culcușurile în căutarea hranei, parcurgând distanțe mari; spre ziuă se întorc, cu regularitate, fiecare la culcușul său; acesta nu este părăsit decât de pui după ce cresc și se despart de mamă.
Genetele au glande anale cu secreții urât mirositoare (deschiderea glandelor este în afara deschiderii anale), care le servesc la îndepărtarea dușmanilor (vulturii, leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani).
Hrana
modificareSe hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe.
Fiind însă și bune cățărătoare în arbori, adeseori vizitează cuiburile păsărilor.
În urmărirea prăzii nu fac nici un zgomot, se fac una cu pământul, se apleacă și se târăsc de parcă lunecă, iar corpul se alungește.
Reproducerea
modificareSe reproduc de două ori pe an, dar în perioade diferite, în funcție de zona considerată din arealul de răspândire. Astfel, în răsăritul Africii: în octombrie-decembrie, în vestul Africii în martie-iunie și septembrie-decembrie, în sudul Africii: primăvara și toamna (octombrie-februarie), iar în Europa și nordul Africii: în martie-aprilie și august-septembrie.
Gestația la femele durează cam 63-77 de zile, timp în care ele își caută locuri retrase prin scorburile arborilor, printre stânci sau gropi în pământ, unde vor naște 1-4 pui (de obicei 2-3 pui).
Puii cântăresc 60-80 g, sunt golași, cu pleoapele și urechile lipite. Urechile se deschid după 5-8 zile, iar ochii la 5-12 zile. Blana puilor este complet dezvoltată la 2-3 luni de la naștere. Femelele alăptează puii 6 săptămîni, când puii au o greutatea de 410-470 g.
Răspândirea
modificareGenetele sunt răspândite în sud-vestul Europei, Peninsula Arabică, Israel și Africa, cu excepția Saharei.
Sistematica
modificareSe cunosc 14 specii cu următoarele areale: [1]
Note
modificare- ^ Genus Genetta in "Don E. Wilson, DeeAnn M. Reeder. Mammal Species of the World : A Taxonomic and Geographic Reference. Johns Hopkins University Press; 3rd edition, 2005"
- ^ Genetta abyssinica. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta angolensis. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta bourloni. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta cristata. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta genetta. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta johnstoni. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta maculata. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta pardina. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta piscivora. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta poensis. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta servalina. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta thierryi. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta tigrina. The IUCN Red List of Threatened Species
- ^ Genetta victoriae. The IUCN Red List of Threatened Species
Bibliografie
modificare- Dumitru Murariu. Din lumea mamiferelor. Mamifere terestre, vol. II. Editura Academiei Române, București, 1993.
- Ronald M. Nowak. Walker's Mammals of the World. Volume I. Johns Hopkins University Press, 6th edition, 1999
- В. Е. Соколов. Систематика млекопитающих. Том 3. Отряды: китообразных, хищных, ластоногих, трубкозубых, хоботных, даманов, сирен, парнокопытных, мозоленогих, непарнокопытных. Москва, "Высшая школа", 1979
Legături externe
modificare- Common genet (Genetta genetta). ARKive. Arhivat în , la Wayback Machine. Imagini, video.