George Stanca

poet și publicist român
George Stanca
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Buftea, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
PărințiNicolae Stanca și Anica Crăciun
NaționalitateRomân
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
StudiiLiceul Doamna Stanca din București
Institutul de Construcții București
Activitatea literară
Operă de debutCaietul debutanților (Editura Albatros, 1979)

George Stanca (n. , Buftea, Ilfov, România – d. , București, România) a fost un poet și publicist român.[3]

Biografie modificare

Primii ani modificare

George Stanca s-a născut în localitatea Buftea. Părinții săi erau Nicolae Stanca, economist, și Anișoara (născută Crăciun).

Între 1954-1961 a urmat școala elementară în Giulești Sârbi, cartier aflat la marginea Bucureștiului, raionul Gheorghe Gheorghiu Dej și între 1961-1965, Liceul „Doamna Stanca” din București.

În 1973 era absolvent al Institutului de Construcții București, obținând diploma de inginer.

Carieră profesională modificare

Din 1970 a lucrat pe șantierul Chiajna, la un depozit legume fructe, ulterior la prefabricate (Vitan-Bârzești și Militari BCA), investiții (IAPI Turism București), sistematizare teritoriu (arhitect-șef al sectorului 6 București), proiectare (inginer principal ICRAL Cotroceni) până în ziua revoluției din 1989.

Carieră literară și artistică modificare

Primele încercări literare se adresează revistelor „Cravata roșie”, „Luminița” și încercările lui de a-și publica versurile.

În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon. Cariera sa literară și artistică evoluează în paralel cu cea de inginer.

A debutat ca publicist în 1971, în revista „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-ușoară și devenind „comentator muzical” cum îi plăcea să se numească, nu cronicar. În 1972 continuă să colaboreze la revista Săptămâna. Între 1971-1972 este colaborator „Contemporanul”, „Scînteia Tineretului”. În perioada 1973-1975 este redactor „Flacăra”, membru fondator alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran, șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului Flacăra și reporter.

A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii care numea pop-ul, rock-ul și folk-ul „muzică ușoară”. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost cel care i-a descoperit/adus pe Mircea Vintilă, Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora și alții.

Tot la Flacăra, în paralel, și-a găsit și o preocupare „serioasă”, de care s-a îndrăgostit pe viață și pe care nu a părăsit-o niciodată, reportajul.

Plagiat modificare

În decembrie 2013, Gheorghe Stanca, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, a fost condamnat la un an cu suspendare pentru plagiat deoarece și-a însușit în mod ilicit traducerea romanului Jurnal de Lev Tolstoi, tradus de fapt din limba rusă de Janina Ianoși.[4] Gheorghe Stanca este primul român condamnat la închisoare pentru plagiat.[5]

Operă modificare

  • „Tandrețe maximă”, Editura Albatros, București, 1981, versuri, lector Gabriela Negreanu
  • „Poeme pricinoase”, Editura Eminescu, București, 1983, versuri, lector Daniela Crăsnaru
  • „Excursie cu liftul”, Editura Albatros, București, 1988, versuri lector Domnița Ștefănescu
  • „Angel radios”, Editura Giuleștino, prefață de Ion Cristoiu, București, 1994, versuri, selecție Radu G. Țeposu
  • „Un an sub Ciorbea”, Editura Giuleștino, București, 1998, pamflete politice
  • „De la marea schimbare la marea dezamăgire”, Editura Giuleștino, București, 2001, pamflete politice,
  • „Stare de gr(e)ație”, Editura Giuleștino, prefață de Eugen Simion, postfață de Ion Rotaru, București, 2001, versuri
  • „Ești mică, Bocșă”, Editura Giuleștino. București, 2001 (în colaborare cu Lena Stanca), colinzi, cântece, redactor Lena Boldea
  • „Giuleștina și ai mei,” Editura Giuleștino, București, 2003, cronici și pamflete de sport, redactor Lena Boldea
  • „Piese neterminate pentru o vioară dezacordată”, Editura Cartea Românească, București, 2004, nuvele, redactor Mădălina Ghiu, prefață Dan Cristea
  • „Eu vă sfidez pe toți”, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, eseuri consumculturale, redactor Lucian Pricop, prefață Bogdan Ghiu
  • istoria Presei, Pamfil Șeicaru, îngrijitorul ediției, Editura Paralela 45, Pitești, redactor Lucian Pricop
  • Angel Radios (Beaming Angel), Editura Paralela 45, Pitești, 2008, ediție bilingvă româno-engleză, traducere Maria Muguraș Petrescu
  • Angel Radios (Angel Radieux), Editura Călăuza, Deva, 2010, ediție bilingvă româno-franceză, traducere Maria Muguraș Petrescu
  • ”Epistolar”, București, Editura Adevărul, București, 2011, scrisori
  • ”Șantajul și etajul. Pamfil Șeicaru între legendă și adevăr”, Editura Adevărul, București, 2012, Teza de doctorat
  • "Erotikon", Editura Niculescu, București, 2011, versuri, prefață Al.Cistelecan
  • ”Cu tandrețe maximă”, Editura Princeps, Iași, 2013, Opera poetică, Ediție critică realizată de Lena Boldea Stanca, prefață de Daniel Corbu,
  • ”Pionier în pop, rock, folk”, Editura Semne, București, 2017, articole de muzică, redactor Lena Boldea Stanca
  • ”Un corp scufundat într-un lichid” Editura Semne, București, 2017, versuri, redactor Lena Boldea Stanca
  • "Reporter de profesie", Editura Semne, București, 2018, reportaje, însemnări, jurnale, interviuri, portrete în aqua-forte, redactor Lena Boldea Stanca
  • Prezent ca personalitate în Who's Who în România, O istorie a literaturii române - Ion Rotaru, Istoria literaturii române - Dumitru Micu, Istoria  literaturii române de azi pe mâine (1944 - 1989) Marian Popa, Dicționarul Scriitorilor Români - Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul biografic al scriitorilor români - Aurel Sasu, Istoria tragică -grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993, Radu G. Țeposu, Dicționarul personalitaților secolului XX - , Pornind de la un vers - Traian T. Coșovei, Șarpele cu clopoței furați - Dan David, în calitate de poet; Dicționar de Rock-Pop-Folk - Daniela Caraman-Fotea și Cristian Nicolau, în calitate de comentator de muzică rock 

Note modificare

  1. ^ a b c d e f George Stanca a murit! Cunoscutul ziarist avea 71 ani, Libertatea, , accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Alexandra Constanda (), „A murit George Stanca. Scriitorul avea 71 de ani”, Adevărul, accesat în  
  4. ^ „George Stanca, Condamnat Pentru Plagierea Unei Traduceri Apărute La Adevărul Holding”, Paginademedia.ro, accesat în  
  5. ^ Petrișor Cană (), „PREMIERĂ ÎN JUSTIȚIE. Publicistul George Stanca a fost CONDAMNAT LA ÎNCHISOARE PENTRU PLAGIAT”, Evenimentul zilei, accesat în  

Legături externe modificare