George Vidican (preot)
George Vidican | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 9 mai, 1886 Comuna Căianu Mic, Bistrița-Năsăud, județul Someș |
Decedat | 1957 Cluj |
Cetățenie | România |
Ocupație | profesor doctor în teologie |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
George Vidican (n. 9 mai 1886, Comuna Căianu Mic, Bistrița-Năsăud – d. 1957, Cluj) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie
modificareGeorge Vidican a urmat clasele primare și liceale în Năsăud, luând Bacalaureatul în 1906. A urmat apoi Facultatea de Teologie de la Universitatea din Budapesta. La 30 iunie 1917 a obținut titlul de doctor în teologie. În iunie 1910 a fost numit contabil la administrația fondurilor diecezane din Gherla și actuar la Tipografia diecezană. În același timp, a predat religia la Școala normală de băieți. În 1911 a fost profesor de religie la Școala civilă de fete din Gherla și catihet la școala primară. În 1913 a fost numit profesor de teologie la Catedra de drept bisericesc și istorie bisericească. Din septembrie 1914 a fost secretar al Tribunalului matrimonial. A devenit apoi vicerector la Seminarul teologic și la internatele școlare normale de fete și băieți, în cursul anului 1915. A fost profesor titular la Academia Teologică greco-catolică din Gherla. În 1918 a fost ales membru al Consiliului Național Român din Gherla. Din 1922 a primit titlul de protopop onorar și de asesor consistorial. Din 2 mai 1924 a devenit canonic prebendat al Bisericii catedrale, rector al Seminarului teologic, cenzor diecezan și fisc consistorial. A mai avut funcții de vicepreședinte al Consiliului județean Someș, vicepreședinte al Tribunalului matrimonial, președinte al exactoratului diecezan și din 1937, canonic cancelar. A făcut parte din Consiliul episcopal în calitate de vicar general.[3]:pp.95-96
Activitatea politică
modificareA fost ales delegat al Institutului Teologic Greco-Catolic din Gherla la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia.[3]:p.95
Note
modificare- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Editura Imprint Cluj: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1998
Bibliografie
modificare- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Editura Imprint Cluj: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1998
Lectură suplimentară
modificare- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe
modificare- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918