Georges Ștefănescu
Date personale
NăscutRomânia 1884, București
București, România Modificați la Wikidata
DecedatRomânia 1950, New York
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
EtnieRomă
Ocupațiemuzician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alte numeGică Ștefănescu
Gen muzicalpopulară, café-concert
Instrument(e)nai
Case de discuriDecca
Discografie
Listă completăDiscografia lui Gică Ștefănescu  Modificați la Wikidata

Georges Ștefănescu (n. 1884, București – d. 1950, New York) a fost un cunoscut naist român din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Biografie

modificare

S-a născut în 1884, în București, într-o familie de lăutari. Începe să învețe naiul de la tatăl său.

În perioada 1920-1930 cântă în mici formații pe la diferite restaurante din mahalalele bucureștene. Cu timpul se fixează în orchestra lui Grigoraș Dinicu, unde are ocazia să cânte alături de țambalistul Vasile Budișteanu.

În anul 1937 participă împreună cu naistul Fănică Luca și orchestra lui Grigoraș Dinicu la Expoziția Internațională de la Paris. O fotografie, reprodusă de un ziar bucureștean, îl înfățișează pe peronul Gării de Nord, plin de lume și de lăutari, cu puține clipe înaintea plecării trenului.[1]

În primăvara anului 1939 participă din nou cu orchestra lui Grigoraș Dinicu la Expoziția internațională de la New York.[2] Orchestra lui Dinicu era însoțită de Maria Tănase și de o altă formație condusă tot de Fănică Luca. Vreme de patru luni cântă împreună la restaurantul lui Jean Filipescu din New York, unde primește ovațiile entuziaste ale Marlenei Dietrich.[3]

La 1 septembrie, odată cu începerea războiului, pavilionul și restaurantul român sunt închise, iar întregul personal părăsește America. După o escală de 10 zile la Paris, Dinicu și orchestra ajung în țară, în schimb Gică Ștefănescu rămâne în America intrând în același an în formația violonistului Nicolas Matthey, unde are ocazia să cânte alături de un alt mare țambalist, Iancu Cârlig.

Din 1940 se pierde prin diverse formații din New York cântând alături de țambalistul Niță Codolban, pianistul Nicky Codolban și violonistul Gheorghe Bageac.

Moare în anul 1950 la New York, în SUA, la vârsta de 64 de ani.

Discografie

modificare

Înregistrările naistului au fost efectuate la casa de discuri Decca din New York în anul 1940.

An Număr de catalog Format Piese Acompaniament
1940 18060 shellac, 30 cm, 78 RPM Ciocârlia (Sing Bird)
Doina cavalu
orchestra Nicholas Matthey
19061 shellac, 30 cm, 78 RPM Hora boierească
La Bacău
19062 shellac, 30 cm, 78 RPM Gypsy tears
1. Tudorițo nene; 2. Hora pompierului
19063 shellac, 30 cm, 78 RPM Gypsy dream
1. Spune mândru; 2. Radu mamei

Bibliografie

modificare
  • Cosma, Viorel: Figuri de lăutari, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., București, 1960
  • Cosma, Viorel: Lăutarii de ieri și de azi, ediția a II-a, Editura "Du Style", București, 1996 ISBN 973-9246-05-2
  • Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Fundația culturală Gheorghe Marin Sepeteanu, București, 2009 ISBN 978-973-88609-7-1
  1. ^ Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, p. 212
  2. ^ Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, p. 215
  3. ^ Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, p. 216

Legături externe

modificare