Gheorghe Glodeanu
Date personale
Născut (66 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Carei, Satu Mare, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Populară Română
 Republica Socialistă România
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
istoric literar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai

Gheorghe Glodeanu (n. 9 decembrie 1957, Carei) este un critic și istoric literar român.

Biografie

modificare

S-a născut în familia mecanicului de locomotivă Gheorghe Glodeanu și al soției sale, funcționara Olga-Florica (n. Filip). A urmat școala generală (1964-1972) și liceul (1972-1976), apoi Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția română-franceză (1977-1981). În anul 1996 a obținut titlul de doctor în filologie al Universității din Cluj cu teza Poetica romanului românesc interbelic. O posibilă tipologie a romanului,[2] elaborată sub coordonarea științifică a prof. Ion Vlad. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limba și literatura română la Liceul industrial nr. 5 din Satu Mare (1981-1990) și inspector de limba și literatura română la Inspectoratul Școlar al jud. Satu Mare (1991-1992), după care a devenit cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare. A fost mai întâi lector (1992-1997), apoi conferențiar (1997-2001) și în cele din urmă profesor universitar (din 2001), devenind ulterior șeful Catedrei de limba și literatura română (1999-2003)[2] și decan al facultății (2012-2016).

A debutat în 1981 în revista Tribuna cu eseul „Metamorfozele timpului” și a colaborat la revistele literare Steaua, Familia, România literară, Contemporanul, Luceafărul, Viața Românească, Poesis etc. A fost unul dintre fondatorii revistelor Poesis (1990), Pleiade (Satu Mare) și Archeus (Baia Mare). A fondat în 2003 revista Nord literar din Baia Mare, devenind directorul ei. A debutat editorial cu vol. de eseuri Fantasticul în proza lui Mircea Eliade (1993), publicând apoi mai multe volume de critică literară dedicate operei lui Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, Max Blecher și Anton Holban. A colaborat, de asemenea, la volumele colective „La țigănci” de Mircea Eliade în cinci interpretări (2001), Portret de grup cu Laurențiu Ulici (2002) și N. Steinhardt. Prin alții în postumitate (2002).[2] A îngrijit ediții din Urmuz, Liviu Rebreanu etc.

Gheorghe Glodeanu a fost distins cu Premiul pentru critică acordat de revista Tribuna (1986), premiul pentru debut - critică la Salonul Național de Carte și Publicistică (Cluj, 1994), Premiul pentru eseu critică la Târgul de toamnă al editurilor băimărene (1997), premiul „Cartea anului” la secțiunea critică literară - eseu, Baia Mare (1998), premiul „Frontiera Poesis” pentru critică literară (Satu Mare, 1999), premiul pentru critică literară - eseu la manifestarea „Cărțile anului” (Baia Mare, 1999), Premiul pentru critică și istorie literară al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (2002) pentru vol. Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Premiul „Autorul anului” 2005 (Galele APLER, Câmpina, 2-4 noiembrie 2006) pentru vol. Măștile lui Proteu. Ipostaze și configurații ale romanului românesc, Premiul „Liviu Petrescu” al filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2006) pentru vol. Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic, Premiul Mircea Zaciu al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (2012) pentru vol. Narcis și oglinda fermecată: Metamorfozele jurnalului intim în literatura română,[3] Premiul Adrian Marino pentru Cartea anului în categoria critică și istorie literară al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (2015) pentru vol. Orientări în proza fantastică românească.[4][5]Premiul „Mircea Zaciu” al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, Cartea anului Critică și istorie literară, 2021;

  • Fantasticul în opera lui Mircea Eliade, Editura Gutinul, Baia Mare, 1993, cuvânt înainte de Mircea Handoca;
  • Eseuri, Editura Umbria, Baia Mare, 1996;
  • Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, col. „Akademos”;
  • Poetica romanului românesc interbelic. O posibila tipologie a romanului, Editura Libra, București, 1998, prezentare de Ion Vlad;
  • Dimensiuni ale romanului contemporan, Editura Gutinul, Baia Mare, 1998;
  • Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999;
  • Avatarurile prozei lui Eminescu, Editura Libra, București, 2000;
  • Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, col. „Discobolul” (ed. a II-a, 2006);
  • Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, col. „Discobolul”;
  • „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, antologie comentată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, col. „Dacia educațional”;
  • Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, col. „Discobolul”;
  • Poezie și poetică, Editura Fundației Culturale Libra, București, 2004;
  • Măștile lui Proteu. Ipostaze și configurații ale romanului românesc, Editura Fundației Culturale Libra, București, 2005;
  • Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005;
  • Fascinația ficțiunii. Incursiuni în literatura interbelică și contemporană, Fundația Culturală Libra, București, 2006;
  • Anton Holban sau „transcrierea” biografiei în operă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006;
  • Romanul. Aventura spirituală a unei forme literare proteice, Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007;
  • Narcis și oglinda fermecată: Metamorfozele jurnalului intim în literatura română, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012;
  • Orientări în proza fantastică românească, Editura Tipo Moldova, Iași, 2014;
  • Patru prozatori de avangardă. Cuatro escritores de vanguardia, Editura PIM, Colecția „Biblioteca Universalis”, Iași, 2016;
  • Patru prozatori de avangardă. Four Avant-Garde Writers, traducere în limba engleză de Monica Manolachi, Editura PIM, Iași, 2017, Colecția „Biblioteca Universalis”, „Aula Magna”;
  • Scriitori, cărți, muze. Ipostaze ale discursului amoros în literatura română, Editura Tipo Moldova, Iași, 2017.
  • Exerciții de supraviețuire. Jurnal de sanatoriu, Editura Pim, Iași, 2019.
  • Între real și imaginar. Incursiuni în proza fantastică franceză din secolul al XIX-lea, Editura Școala Ardeleană & Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2020.
  • Rătăcind printre himere. O panoramă a prozei fantastice, Editura Tipo Moldova, Iași, 2020.
  • La Poétique du fantastique dans lʾoeuvre de Mircea Eliade, Traduit du roumain par Ioana Bud, Editions Universitaires Européennes, 2020.
  • Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă mitologică, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021.
  • Incursiuni în imaginarul ezoteric, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022.
  • Istoria prozei fantastice românești, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023
  • Fascinația lumilor ficționale. Studii de literatură română și universală, Editura Neuma, Apahida, 2024, 412 p.
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 664.
  3. ^ „Premiile Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pe anul 2012”, Revista Apostrof (6 (277)), , arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ Dan Moșoiu (), „Premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor”, Radiocluj.ro, accesat în  
  5. ^ „Premiile Filialei Cluj a USR pe anul 2014”, Revista Apostrof (7 (302)), , arhivat din original la , accesat în  

Bibliografie

modificare
  • Răzvan Voncu, Un istoric literar de încredere, îi România literară, nr. 4, 26 ianuarie 2023, p. 9.
  • Alexandru Ruja, Despre discursul amoros (Gheorghe Glodeanu), în vol. Confluențe literare, David Press Print, Timișoara, 2020, pp. 217-222, ISBN 978-606-999-103-9.
  • Mircea Popa, Gh. Glodeanu și literatura fantastică, în vol. Prezențe literare. Oameni și cărți, vol. III, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 49-56.
  • Mircea Popa, Gheorghe Glodeanu-Jurnalul intim sub lupă, în lucrarea Prezențe literare. Oameni și cărți, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014, pp. 134-140, ISBN 9778-973-133-954-2.
  • Cristian Livescu, Magiștri & hermeneuți. Prin ruinele canonului literar, Editura Timpul, Iași, 2007, pp. 358-362.
  • Radu Voinescu, Deschideri către romanul interbelic: Gheorghe Glodeanu, în vol. Printre primejdiile criticii, Editura Pontica, Constanța, 2004, pp. 144-148.
  • Ștefan Borbély, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, pp.56-60;
  • Cubleșan, Avatarurile prozei (Gheorghe Glodeanu), în Eminescu în oglinzile criticii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp.77-81.
  • Irina Petraș, Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat (1950-2000), Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001;
  • Ion Bogdan Lefter (coordonator), Scriitori români din anii ’80 - ’90. Dicționar bio-bibliografic, Volumul II (G-O), Editura Paralela 45, 2001, pp.33-35.
  • Cornel Ungureanu, Geografia literară a României, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2024, 382-384.
  • Dumitru Micu, Studii, eseuri, articole. Jurnal târziu de lectură, vol. 4, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2024, pp. 23-43.
  • Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, pp. 664-665. ISBN: 973-697-758-7