Gheorghe Rákóczi al II-lea
Gheorghe Rákóczi al II-lea (în maghiară II. György Rákóczi), (n. , Sárospatak, Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria – d. , Oradea, Imperiul Otoman) a fost principe al Transilvaniei între 1648-1660. A fost fiul lui Gheorghe Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy.
| Gheorghe Rákóczi al II-lea | |
 Principe al Transilvaniei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [3][4][5][2][6]  Sárospatak, Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria[7][8][5][1][2] |
| Decedat | (39 de ani)[3][4][5][2][6] Oradea, Imperiul Otoman[5][2][1] |
| Înmormântat | Sárospatak |
| Părinți | Gheorghe Rákóczi I[1][7] Zsuzsanna Lorántffy[1][2] |
| Frați și surori | Rákóczi Zsigmond[*][2] |
| Căsătorit cu | Zofia Batorówna[*][1][2] |
| Copii | Francisc Rákóczi I[1][2] |
| Ocupație | protector al artelor[*] conducător[*] politician monarh |
| Limbi vorbite | limba maghiară[5][9][4] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | erdélyi fejedelem |
| Familie nobiliară | Rákóczi[*][1][2] |
 Principe al Transilvaniei | |
| Domnie | 11 octombrie 1648 – 25 octombrie 1657 |
| Predecesor | Gheorghe Rákóczi I |
| Succesor | Francisc Rhédey |
| Principe al Transilvaniei | |
| Domnie | 14 ianuarie 1658 – 7 iunie 1660 |
| Predecesor | Francisc Rhédey |
| Succesor | Acațiu Barcsay |
Modifică date / text  | |
(1621-1660)
Biografie
modificareA fost ales principe al Transilvaniei la 19 februarie 1642, în timpul vieții tatălui sau. La 3 februarie 1643 s-a căsătorit cu Sofia Báthory de Șimleu.
La urcarea pe tron (octombrie 1648), și-a exprimat ambițiile asupra tronului Poloniei. În vederea acestui obiectiv, s-a aliat cu cazacii conduși de Bogdan Hmelnițki și cu domnii Moldovei și Țării Românești, Vasile Lupu și Matei Basarab.
În 1657, aliat cu Carol X Gustav al Suediei, a condus o armată de 40.000 soldați împotriva regelui polonez Ioan II Cazimir, în a treia parte al celui de-al Doilea Război Nordic (1655-1660).
A cucerit Cracovia și a intrat în Varșovia, dar alianța cu suedezii căzând, planurile sale s-au prăbușit. În iulie 1657, a fost înfrânt de polonezi în bătălia de la Czarny Ostrów, dar a fost lăsat să se întoarcă în Transilvania. Aici, la 3 noiembrie 1657, Dieta Transilvaniei, la cererea Sublimei Porți, l-a detronat, din cauză că a purtat un război neautorizat de sultan, dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunită la Mediaș. A fost iarăși revocat de turci, apoi din nou instalat de Dietă. Atunci, turcii au invadat Transilvania și l-au învins în bătălia de la Gilău (mai 1660).
A fugit la Oradea, unde a murit din cauza rănilor suferite în luptă.
Note
modificare- ^ a b c d e f g Rodovid, accesat în
- ^ a b c d e f g h i WikiTree, accesat în
- ^ a b Library of Congress Authorities, accesat în
- ^ a b c IdRef, accesat în
- ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b „Gheorghe Rákóczi al II-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Gheorghe Rákóczi al II-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CERL Thesaurus, accesat în
- ^ Virtual International Authority File, accesat în
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- ro en Gheorghe Rákóczi al II-lea Arhivat în , la Wayback Machine.
| Predecesor: Gheorghe Rákóczi I |
Principe al Transilvaniei | Succesor: Francisc Rhédei |