Gheorghe T. Kirileanu

Gheorghe Teodorescu Kirileanu (n. 13 martie 1872, Holda, Județul Neamț, azi județul Suceava- d. 13 noiembrie 1960, Piatra-Neamț) a fost un cărturar, bibliofil, folclorist și editor român, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române.[1]

Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române
Gheorghe Teodorescu Kirileanu
Date personale
Născut13 martie 1872
Holda
Decedat (88 de ani)
Piatra-Neamț
PărințiGrigore și Ioana Chirileanu
Naționalitate România
Ocupațiemagistrat, bibliotecar, editor, folclorist, bibliofil
Activitate
EducațieUniversitatea din Iași

BiografieModificare

Gheorghe Kirileanu s-a născut în familia lui Grigore și a Ioanei Chirileanu, tatăl fiind mai întîi lucrător la pădure, iar apoi pădurar și destoinic vînător de urși.[2] A început studiile primare la Școala din Broșteni (1879)[3] și le-a continuat la Școala nr. 1 din Fălticeni[3]. Cursuri gimnaziale la Fălticeni[3]. Studiile le-a făcut sub patronimicul Teodorescu (după bunicul de pe mamă, preotul Teodor Ioanovici).

 
Portretul lui Grigore Chirileanu - de Octav Băncilă (1912)

În 1886 pleacă la Iași pentru a participa la un concurs de burse la seminarul Veniamin Costachi[3]. Urmează Școala de cântăreți bisericești la Piatra Neamț[3]. A absolvit apoi la Iași, Școala Normală „Vasile Lupu” [3] (1891) și cursul superior al Liceului Particular „Institutele-Unite” (1895). Timp de 1 an a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Iași[3]. A urmat apoi Facultatea de Drept între anii 1896-1900[3]. În anii studenției a adăugat și numele de familie al tatălui (Grigore Chirileanu). Din 1935 s-a stabilit la Piatra-Neamț[3], în casa anume construită, pentru el și biblioteca sa, pe str. Ștefan cel Mare nr. 25 (astăzi - 27). La 24 februarie 1956 a donat orașului Piatra Neamț biblioteca sa de circa 30.000 de volume, cu publicații dintre anii 1630-1960. Colecția de manuscrise a fost donată Bibliotecii Academiei Române, prin mijlocirea viitorului director Gabriel Ștrempel.

CarieraModificare

În timpul studiilor a funcționat ca secretar al Consiliului inspectorilor școlari și custode la Biblioteca Universitară din Iași (1897-1900)[3]. După obținerea licenței în drept a lucrat ca magistrat la Iași apoi la Broșteni[3].

A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veșnicie. La îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit, din 1906, cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă. A fost, de asemenea, unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu (1905).

În 1906 a intrat în serviciul Casei Regale, unde a primit răspunderea corespondenței în limba română și a petițiilor către suverani. Din 1909 a devenit și bibliotecar al Palatului Regal, precum și colaborator apropiat al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea .

OperaModificare

  • Proprietatea minelor. Teză de licență în Drept. Iași, Facultatea de Drept, 1900, 72 p.
  • Cartea țăranului român (în colaborare cu înv. Constantin Brudariu). București, Casa Școalelor, 1901; 340 + 4 p.
  • Descrierea moșiei regale Broșteni, județul Suceava. București, Carol Gobl, 1906, 148 p + f.h.
  • Cercetări asupra hranei țăranului (în colaborare cu prof. dr. G. Proca). București, Imprimeria Statului, 1907; 47 p. Extras.
  • M. Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă ("Timpul", decembrie 1877). Republicate cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea scriitorului de [G. T.] K[irileanu]. Vălenii de Munte, 1909, 48 p.
  • G. T. Kirileanu. Corespondență. Ediție îngrijită, note, tabel cronologic, bibliografie și indici de Mircea Handoca. București, Minerva, 1977, XIV+711 p.
  • G. T. Kirileanu. Scrieri. Vol. 1. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și indici de Constantin Bostan. București, Minerva, 1989; L + 437 p.
  • G. T. Kirileanu. Scrieri. Vol. 2. Ediție îngrijită, note, omenatrii și bibliografie de Constantin Bostan. București, Minerva, 1997; 459 p.
  • G. T. Kirileanu. Sub Trei regi și trei dictaturi. Aminitiri, jurna și epistolar. Vol. 1: 1872-1916. Ediție îngrijită, cuvânt înainte, note și bibliografie de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Crigarux, 2004.
Ediții
  • M. Eminescu. Scrieri politice și literare. Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste. Vol. 1 (1870-1877). Ediție critică [de I. Scurtu și G. T. Kirileanu]. București, Minerva, 1905, XXXVI + 451 p.
  • I. Creangă. Opere complete. Cu o prefață [de Gh. T. Kirileanu și Ilarie Chendi] și un indice [de Al. Vasiliu și Gh. T. Kirileanu]. Ediție nouă revăzută, București, Minerva, 1906; XV + 447 p. [Au urmat ediții în: 1909, 1915, 1916, 1928, 1932, 1934...]
  • Ion Creangă. Opere. Ediție critică cu note, variante și glosar de G. T. Kirileanu. București, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1939; 351 p. + 27 f.pl.
  • Ion Creangă. Pagini alese. Ediție îngrijită de G. T. Kirileanu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. București, ESPLA, 1959; XIII + 304 p.
  • Ion Creangă. Amintiri, povești, povestiri. Ediție îngrijită de G. T. Kirileanu. Prefață de Al. Piru. București, ESPLA, 1960, XIV + 298 p.

ReferințeModificare

  1. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română
  2. ^ web.archive.org: G.T. Kirileanu, 30.000 de volume pentru Piatra Neamț - de Ioan Amironoaie, din 23 februarie 2006, accesat 25 martie 2017.
  3. ^ a b c d e f g h i j k Ante, 2006, p.160

BibliografieModificare

  • O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p. 160-161

Lectură suplimentară

  • Constantin Bostan, Valentin Ciucă. Gh. Theodorescu-Kirileanu. Contribuții documentare. Piatra-Neamț, 1970.
  • Scrisori către Artur Gorovei. Ediție îngrijită și introducere de Maria Luiza Ungureanu. București, Minerva, 1970.
  • Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu. Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc. București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979; pp. 253-255.
  • G. T. Kirileanu sau viața ca o carte. Mărturii inedite. Ediție îngrijită și cuvânt înainte de Constantin Bostan. București, Ed. Eminescu, 1985.
  • Săndulescu, Al. (), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 282–289 
  • Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț: de la Grigore Ureche până în zilele noastre, Constantin Pangrati, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 1999
  • Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014
  • Personalități ale culturii din județul Neamț, Tomșa Constantin, Ed. Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014

Legături externeModificare