Ghidfalău, Covasna

sat în comuna Ghidfalău, județul Covasna, România

Ghidfalău (în maghiară Gidófalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România.

Ghidfalău
Gidófalva
—  sat și reședință de comună  —
Ansamblul bisericii reformate din Ghidfalău (monument istoric)
Ansamblul bisericii reformate din Ghidfalău (monument istoric)
Ghidfalău se află în România
Ghidfalău
Ghidfalău
Ghidfalău (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 45°54′16″N 25°50′28″E ({{PAGENAME}}) / 45.90444°N 25.84111°E

Țară România
Județ Covasna
ComunăGhidfalău

SIRUTA64354
Atestare documentară1332[1]

Altitudine[3]550 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.208 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527095
Prefix telefonic+40 x67 [2]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Așezare

modificare

Localitatea Ghidfalău este situată în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, pe malul stâng al Oltului, la poalele sud-vestice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 550 m. pe Drumul Județean 121A, Angheluș - Ghidfalău - Valea Crișului.

Scurt istoric

modificare

Cercetările arheologice facute sistematic în anii 1949 - 1950 de către un colectiv al Academiei Române condus de Kurt Horedt, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Bedeháza", au descoperit o așezare neolitică aparținând culturii Starcevo-Criș ce conținea un mormânt și mai multe materiale din epoca bronzului aparținând culturii Wietenberg. Din epoca dacică s-au descoperit 47 de gropi de formă circulară, două depozite de vase (unul format din 5 vase întregi, lucrate cu mâna sau la roată iar celălalt din vase lucrate cu mâna) și mai multe bordeie, în unul din acestea găsindu-se un denar roman republican din anul 104 a. Ch. Pe locul numit "Șanțul Adânc" (Mélyárok) s-a găsit o lance de fier și fragmente ceramice aparținând unei așezări din secolul al IV-lea. Din locuri neprecizate provin mai multe fragmente de vase din prima epocă a fierului, și trei denari de argint, republicani, unul fiind de la Caesar. Prima atestare documentară datează din anul 1332.

Economie

modificare

Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Un rol minor în activitatea localnicilor îl constituie comerțul cu produse agricole și agro-turismul.

Monumente

modificare

Bibliografie

modificare
  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al jud. Covasna, Cavriuc V. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975
  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Google Earth 
  4. ^ Monumentele istorice din România

Legături externe

modificare