Ghiroda Nouă, Timiș
Ghiroda Nouă (în germană: Neugiroda; în maghiară: Ujgiroda)[1] este o fostă localitate din județul Timiș, azi fiind cartier al municipiului Timișoara, amplasat în partea de est a orașului, la nord de Canalul Bega. Numită inițial Colonia Crișan, zona a fost populată în jurul anului 1750, când aici era o orezărie. Localitatea a fost alipită Timișoarei în 1949, și formeză împreună cu cartierul Plopi, circumscripția a IX-a a orașului.[2]
| Ghiroda Nouă | |
| — cartier — | |
 Ghiroda Nouă (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°45′37″N 21°16′40″E / 45.760239°N 21.277852°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Municipiu |  Timișoara |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Istorie
modificare
Localitatea a luat naștere la data de 23 septembrie 1932, prin dezlipirea „centrelor naturale de populație numite Crișan, Bogdan, Ștrand-Gyürki, Cardoș, Schmidt-Szegedi, Șarta și Slavik“ de la comuna Ghiroda pentru a forma comuna rurală Ghiroda-Nouă, în urma „Deciziunii Nr. 24.768 din 23 Septemvrie 1932“ a prefecturii județului Timiș-Torontal. Noua localitate făcea parte din plasa Centrală a județului și forma o circumscripție notarială cu comuna Ghiroda.[3]
În 1936, localitățile Ștrand-Gyürki, Cardoș (în maghiară Kardos-Telep; în germană Kardos-Kolonie), Schmidt-Szegedi, Șarta și Slavik s-au desprins de Ghiroda Nouă, pentru a forma localitatea I. G. Duca, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial:[4][5]
„Prin deciziunile comisiunii interimare a județului Timiș-Torontal Nr. 23.284 din 20 Iunie 1935 și Nr. 28.229 din 14 Decemvrie 1935, se aprobă deslipirea coloniilor: Cardoș, Șarta, Schmidt, Szegedi, Slavek, Șarta, Strand-Gyurki dela com. rurală Ghiroda-Nouă ca toate împreună să formeze o comună rurală aparte cu denumirea de „I. G. Duca”, cu reședința în colonia Cardoș. În urma acestei modificări, com. rurală Ghiroda-Nouă rămâne formată numai din coloniile Bogdan și Crișan, cu reședința în colonia Crișan.”—Monitorul Oficial, 14 februarie 1936
La Recensământul din 1941 localitatea avea 353 de clădiri și 1253 de locuitori.[6]
Din cauza faptului că nivelul terenului este mai jos în zonă, cartierul a fost inundat de râul Behala în 1932[7][8] și 1940, la inundațiile din 1940 fiind necesară evacuarea a 300 de locuințe.[9]
Note
modificare- ^ „Glasul Minorităților, 1941 (Anul 19, nr. 1-12) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
- ^ „Renaşterea Bănăţeană, februarie 2014 (Anul 26, nr. 7315-7337) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
- ^ „Monitorul Oficial, Partea 1, octombrie 1932 (nr. 230-255) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
- ^ „Monitorul Oficial, Partea 1, februarie 1936 (nr. 26-50) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
- ^ Președinția Consiliului de Miniștri; Institutul Central de Statistică; Director dr. Sabin Manuilă (). Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941 (PDF). Imprimeria Institutului Statistic. p. 661.
- ^ Președinția Consiliului de Miniștri; Institutul Central de Statistică; Director dr. Sabin Manuilă (). Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941 (PDF). Imprimeria Institutului Statistic. p. 658.
- ^ „Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
- ^ „Cuventul, ianuarie 1932 (Anul 8, nr. 2405-2434) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
- ^ „Curentul, martie 1940 (Anul 13, nr. 4328-4358) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în .
 | Acest articol despre Timișoara este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa! |