Gottlob Frege

Friedrich Ludwig Gottlob Frege
Date personale
Nume la naștere	Friedrich Ludwig Gottlob Frege
Născut	8 noiembrie 1848 Wismar, Mecklenburg-Schwerin, Confederația Germană
Decedat	26 iulie 1925 (76 de ani) Bad Kleinen, Republica Democrată Germană, Germania
Căsătorit cu	Margarete Katharina Sophia Anna Lieseberg[*][[Margarete Katharina Sophia Anna Lieseberg |​]]
Cetățenie	Germania
Ocupație	logician[*][[logician (person specializing in formal logic)|​]] filosof analitic[*]​ filosof al limbajului[*]​ cadru didactic universitar[*]​ matematician
Limbi vorbite	limba germană
Filozofi occidentali Filozofia secolului XIX Filozofia secolului XX
Școală/tradiție	Filozofie analitică
Interese principale
Filozofia limbajului, Filosofia matematicii, Matematica logicii
Idei importante
Principiul compoziționalității, Teoria cuantificării, Logicismul
Influențe A influențat Adolf Trendelenburg, Hermann Lotze Giuseppe Peano, Bertrand Russell, Rudolf Carnap, Ludwig Wittgenstein, Michael Dummett, Edmund Husserl, Gershom Scholem, Ian Rumfitt

Friedrich Ludwig Gottlob Frege (8 noiembrie 1848, Wismar, Mecklenburg-Schwerin – 26 iulie 1925, Bad Kleinen, Mecklenburg-Schwerin) a fost un matematician, filozof și logician german.

Este unul dintre fondatorii logicii moderne, pe care a aplicat-o la fundamentarea matematicii. Sistemul logic pe care l-a creat, împreună cu Bertrand Russell, a stat la baza filozofiei analitice, cu componenta sa principală, filozofia limbajului.

Cu toate că, în general, a fost ignorat de comunitatea intelectuală la momentul publicării lucrărilor sale, Giuseppe Peano (1858–1932) și mai apoi Bertrand Russell (1872–1970) au readus lucrările în atenția noilor generații de filosofi și logicieni.

Biografie

Între 1869 și 1871 studiază matematica, fizica și filozofia (cu neokantianul Kuno Fischer) la Jena. În perioada 1871 - 1873 studiază matematica, fizica, chimia și filozofia (cu neokantianul Rudolf Hermann Lotze) la Göttingen.

În 1873 devine absolvent al facultății din Göttingen ca doctor în filozofie cu o dizertație pe tema Despre reprezentarea geometrică a lucrurilor imaginare în câmp, ca anul următor să dea examenul de docență în matematică la Jena cu lucrarea Rechnungsmethoden, die sich auf eine Erweiterung des Größenbegriffs gründen ("Metode de calcul bazate pe extinderea noțiunii de mărime").

Devine conferențiar universitar (fără a fi angajat) la Universitatea de la Jena, iar în perioada 1879 - 1896 a fost profesor agregat în cadrul prestigioasei universități; după încă un an devine profesor onorar iar apoi s-a retras din activitate din motive de sănătate.

Activitate științifică

Condus de concepția logistică, a analizat conceptele logice și a transcris proprietățile aritmetice, bazat pe o logică a conceptelor. A definit conceptul de număr prin mijloace logice, o realizare care până atunci era considerată imposibilă. Are meritul de a fi înțeles complet și corect proprietățile esențiale ale ale conceptului de număr întreg.

Analizând conceptele logice, a introdus, pe lângă variabilele clasice, variabilele proporționale, și a încercat să transcrie mulțimea proprietăților aritmetice cu ajutorul scrierii conceptuale (Begriffschrift) pe care a inventat-o.

Influența descoperirilor sale s-a exercitat în secolul al XX-lea prin lucrările lui Bertrand Russel și ale lui Alfred North Whitehead. Frege a încercat să dea noțiunii de număr o semnificație mai precisă decât cea acordată de Georg Cantor.

Scrieri

• 1879: Begriffschrift (Halle);
• 1884: Die Grundlagen der Arithmetik. Eine logisch mathematische Untersuchung über den Begriff der Zahl ("Bazele aritmeticii. O cercetare logico-matematică asupra noțiunii de număr");
• 1893: Grundgesetze der Arithmetik ("Legile fudamentale ale aritmeticii").

Legături externe

• Lista traducerilor și a cărților din cultura română despre Gottlob Frege și Ludwig Wittgenstein