Rudolf Carnap

filosof german
Rudolf Carnap
Rudolf Carnap (1891 – 1970).jpg
Rudolf Carnap
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Ronsdorf⁠(d), Rhine Province⁠(d), Regatul Prusiei Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1][2][5][6] Modificați la Wikidata
Santa Monica, California, SUA Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany.svg Germania
Flag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiefilosof analitic[*]
esperantist
filosof al limbajului[*]
logician[*][[logician (person specializing in formal logic)|​]]
filosof al științei[*]
profesor universitar[*]
filozof Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiViena[7]
Praga[7]
Princeton, New Jersey[7]
Los Angeles[7] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuWuppertal
California  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Jena
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Freiburg
Universitatea din Viena  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Viena
Universitatea Carolină
Universitatea din Chicago
University of California, Los Angeles  Modificați la Wikidata
Influențat deGottlob Frege, Albert Einstein, Ernst Mach, Immanuel Kant, Alfred Tarski, Franz Brentano, Edmund Husserl, Ludwig Wittgenstein  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*]

Rudolf Carnap (n. 18 mai 1891, Ronsdorf, Germania – d. 14 septembrie, 1970, Santa Monica, California) a fost un filozof german care a trăit în Europa înainte de 1935 și în SUA după aceea. A fost membru al Cercului de la Viena și susținător al pozitivismului logic.

ConsiderațiiModificare

Pentru Rudolf Carnap filosofia trebuia înțeleasă ca activitate de clarificare a limbajului prin analiza logică. Analiza constă în cercetarea logică a fundamentelor limbajului, în construirea unei sintaxe logice în care sunt admise doar tautologiile (propoziții analitice) și propoziții de experiență de forma „x are proprietatea z” , prin care se descrie experiența empirică.

Potrivit lui Carnap, numai termenii care alcătuiesc propoziții de experiență (propoziții prin care exprimăm experiența senzorială) au semnificație. Mai mult, numai propozițiile de experiență, a căror valoare de adevăr sau falsitate poate fi verificată prin confruntarea cu experiența empirică, au sens.

Rezultatul analizei lui Carnap este acela că filosofia speculativă (de exemplu metafizica) este fundamentată pe două tipuri de erori: pe de o parte, folosește cuvinte lipsite de semnificație, iar pe de altă parte, enunțurile sale sunt lipsite de sens.

Pentru termeni precum „Absolutul”, „Necondiționatul”, „Ființa în sine”, metafizicianul nu poate furniza condiții empirice de adevăr, ci doar sentimente și reprezentări ce stau în spatele pretinsei semnificații. Mai mult, propoziții metafizice, precum cele oferite de Hegel: „Ființa pură și neantul sunt unul și același lucru”, sunt fără sens, sunt pseudo-propoziții, pentru că sunt susținute de cunoaștere accesibila științei empirice, neverificabilă.

OpereModificare

  • Logical foundation of probability, 1950

NoteModificare

  1. ^ a b „Rudolf Carnap”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ http://www.nndb.com/people/754/000113415/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Rudolf Carnap, SNAC, accesat în  
  5. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/96234/Rudolf-Carnap  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ http://www.brainyquote.com/quotes/authors/r/rudolf_carnap.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b c d „Rudolf Carnap”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

BibliografieModificare

  • Wittgenstein în filosofia sec. al XX-lea, coord. Mircea Flonta și Gheorghe Ștefanov, Editura Polirom, Iași, 2002
  • Manual de filosofie - Nicolae Stan, Paul Marinescu, Editura Economică
  • Dicționar enciclopedic român, Editura Politică, București, 1966
  • Ion Ceapraz, Empiric și teoretic în cunoașterea științifică, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1987
  • Ilie Pârvu, Teoria științifică,Editura Albatros, 1982