Hariclea Darclée

Hariclea Darclée
Date personale
Născută	10 iunie 1860 Brăila, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Decedată	12 ianuarie 1939 (78 de ani) București, România
Înmormântată	Cimitirul Bellu
Copii	Ion Hartulari-Darclée
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreață de operă
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Gen muzical	operă
Tipul de voce	soprană
Instrument(e)	voce[*]​
Prezență online
site web oficial

Hariclea Darclée (pe adevăratul nume la naștere Hariclea Haricli; n. 10 iunie 1860, Brăila, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești – d. 12 ianuarie 1939, București, România), a fost o cântăreață română de operă cu voce de soprană, fiind prima interpretă a rolului Floria Tosca din opera Tosca de Giacomo Puccini, premiera operei având loc la data de 14 ianuarie 1900 la Teatrul Costanzi din Roma.

Hariclea Darclee în rolul Elisabeth Tannhäuser la Teatro alla Scala din Milano

Biografie

Hariclea s-a născut la Brăila pe 10 iunie 1860, într-o familie cu rădăcini elene. Numele Hariclea provine din limba greacă : Charicleia = „cea care aduce bucurie”. Mama Haricleii, Maria Haricli, născută Aslan, nepoată directă a domniței Mavrocordat, păstra în totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatăl, Ion Haricli, era mare proprietar în Teleorman, la Turnu Măgurele, unde, de fapt, Haricleea locuiește până la vârsta de aproape 16 ani, când este dusă de familie la Pensionul Lobkovitz de pe Augustinerstrasse din Viena. Așa cum scria N. Carandino în cartea ,,Darclée. Viața de glorie și de pasiune a unei mari artiste", la nașterea ei, s-a prezis că ,,duduia va călători mult și va fi mereu în sărbătoare”. În copilărie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febră tifoidă. În februarie 1881, ea s-a căsătorit cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulari, devenind Hariclea Hartulari. În 1886 pleacă la Paris, unde se luptă din greu cu neajunsurile, deși primea de-acasă câte 500 de franci pe lună. Nici măcar nașterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continuând să ia lecții de canto cu Edmond Duvernois, profesor al Conservatorului la catedra lui Victor Masse. „Am făcut progrese și sper să ajung departe. Mi se prezice un viitor strălucit” scria Darclée familiei.

Hariclea Darclee, fotografie cabinet, hârtie albuminată, colecția Bibliotecii Academiei Romane, Cabinetul de Stampe.

Carieră

Debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, orașul său natal. Pleacă la Paris unde este remarcată de Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care își face debutul pe scena Operei, în anul 1888. Tot Gounod a fost acela care i-a găsit un pseudonim potrivit pentru teatru, Darclée, prin repetarea neîncetată a numelui ei, „Hariclée”, „d'Hariclée”. În scurt timp, Hariclea Darclée cucerește publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune, pentru vocea ei, Tosca, Pietro Mascagni, Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.

La Scala din Milano, scena consacrării sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Cidul de Massenet, aplaudată fiind chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Între 1893 și 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. ,,Trăiască privighetoarea Carpaților”, îi striga publicul. Regele Carol I i-a oferit ordinul ,,Bene Merente clasa I”, iar poeții îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toată faima pe care și-o câștigase nu i-a alterat caracterul deosebit și, înainte să urce pe scenă obișnuia să aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului. Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimitea adesea scrisori de dragoste, îi scria: „Dacă aș putea, te-aș păstra pentru mine și ți-aș cere mereu, mereu să cânți” sau „Admir artista, iubesc însă femeia”.

Hariclea Darclée, carte poștală autografă, colecția Bibliotecii Academiei Române, Cabinetul de Stampe.

Hariclea Darclée a susținut crearea Operei Române din București în 1921. Tradiția muzicală a rămas în familie, fiul său, Ion Hartulari-Darclée, devenind dirijor și compozitor. Din păcate nu s-au păstrat înregistrări pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar două cântece românești: Cântecul fluierașului de George Stephănescu și Vai mândruță dragi ne-avem de Tiberiu Brediceanu înregistrate cu acompaniament de pian la o vârstă foarte înaintată, dar la care păstra intacte calitățile naturale și tehnice ale minunatei sale voci. Artista a înregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii și scene din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, Traviata de Giuseppe Verdi, Iris de Pietro Mascagni și Tosca de Giacomo Puccini; matrițele acestor înregistrări au fost distruse de bombardamentele celui de al doilea război mondial la Milano; până în prezent, nu s-au identificat încă discurile primelor tiraje efectuate în anul 1903.

La finele vieții, artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. ,,Măiastra pasăre de basm”, ,,privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină, iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; în 1939, funeraliile au fost finanțate de Ambasada Italiei; a fost înmormântată în Cimitirul Bellu.

La aniversarea a 135 de ani de la nașterea Haricleii Darclée, în 1995, orașul său natal, Brăila, i-a adus un deosebit omagiu, organizând Concursul Național de Canto ce-i poartă numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco și așezat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Prima ediție a Concursului Internațional a avut loc în 1997 și de atunci se repetă la fiecare doi ani, în anul dintre o ediție și alta având loc Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes.

În data de 17 octombrie 2023 a fost dezvelită la Milano o placă memorială dedicată marii soprane Hariclea Darclée, Placaface parte din , proiectul „Milano è Memoria”al Primăriei din Milano, ca semn al prețuirii și recunoștinței aduse marii soprane.

Hariclea Darclee carte de visite, autor Carol Popp de Szathmari, colectia Bibliotecii Academiei Romane, Cabinetul de Stampe.

Repertoriu

Vocea sa excepțională i-a permis abordarea unui larg repertoriu, cu roluri de soprană lirică lejeră Don Pasquale, L'elisir d'amore, Lucrezia Borgia, Linda di Chamounix de Donizetti, de soprană lirică Don Giovanni de Mozart, Guglielmo Tell de Rossini, Maria di Rohan de Donizetti, Manon, Thaïs de Massenet, Hamlet, Mignon de Ambroise Thomas, La Bohème de Puccini, Marschallin în Der Rosenkavalier de Strauss, de soprană lirică spinto Ernani, Simon Bocanegra, Il Trovatore, Un ballo în maschera, Aida, Otello de Verdi, Manon Lescaut de Puccini, Pagliacci, Zazà de Leoncavallo, Mefistofele de Boito, de soprană dramatică Tannhäuser, Lohengrin, Die Meistersinger von Nürnberg de Wagner, Cavalleria rusticana de Mascagni, de soprană Falcon rolul Valentine din Les Huguenots de Meyerbeer), de mezzosoprană rolul titular din Carmen de Bizet) și de contralto rolul Vania din Ivan Susanin de Glinka.

A avut în repertoriu 58 de roluri din 56 opere compuse de 31 compozitori dintre care 12 compozitori de tradiție și 19 tineri compozitori cărora le-a interpretat operele în premiere absolute și premiere locale de foarte mare importanță; din cele 56 opere interpretate, 32 sunt de tradiție, 12 au fost interpretate în premieră absolută și 16 în premiere locale de mare importanță; faptul că 45 %, adică aproape jumătate, din repertoriul său reprezintă opere originale, atestă poziția singulară pe care o ocupă Hariclea Darclée în istoria teatrului liric universal pe care a influențat-o într-un mod determinant.

Urmează lista integrală a operelor și autorilor (în ordine alfabetică a compozitorilor), cu mențiunile de rigoare referitoare la operele compuse pentru vocea sa și la interpretările în premieră absolută sau în premieră locală de mare importanță.

Opere intrpretate de Hariclea Darclée

Titlul operei	Compozitorul	Rolul	Premiera
La Muette de Portici	Daniel Auber	Luisa	1828, Paris
Carmen	Georges Bizet	Carmen	1875, „Opéra Comique” din Paris
Mefistofele	Arrigo Boito	Margherita	5 martie 1868, Teatro alla Scala din Milano
La Wally	Alfredo Catalani	Wally	20 ianuarie 1892, Teatro alla Scala din Milano
Enoch Arden	Alexis Catargi	Ammie Lee	1904, Teatrul Național din București
Amy Robsart	Isidore De Lara	Amy Robsart	în aprilie 1897 la Opera din Montecarlo
Don Pasquale	Gaetano Donizetti	Norina	3 ianuarie 1843, la "Teatrul Italian" din Paris
Elixirul dragostei (L’elisir d’amore)		Adina	2 mai 1832, la „Teatro Cannobiana”, Milano
Linda di Chamounix		Linda
Lucrezia Borgia		Lucrezia
Maria di Rohan		Maria
Cristofor Columb (Cristoforo Colombo)	Alberto Franchetti	Isabella di Aragona, Ikuamota	6 octombrie 1892, la Genova
Ivan Susanin (Viața pentru țar)	Mihail Glinka	Vania	premieră pentru Franța, la Opera-Nisa, 1890
Condor	Carlos Gomes	Odalea	21 februarie 1891 la Teatro alla Scala din Milano
Il Guarany		Cecilia
Faust	Charles Gounod	Marguérite
Romeo și Julieta		Julieta
La Juive	Jacques Halévy	Rachèle
Paiațe ( Pagliacci)	Ruggero Leoncavallo	Nedda	premieră pentru România, la București în 1903
Zaza		Zaza
Ero e Leandro	Luigi Mancinelli	Ero	1897, în Madrid
Cavalleria rusticana	Pietro Mascagni	Santuzza	premieră pentru România, la București în 1891
L’amico Fritz		Suzel	1891 premieră la Teatro Della Pergola din Florența, iar la București în 1910
Iris		Iris	22 ianuarie 1898 premieră absolută la Teatro dell’Opera din Roma, în premieră pentru Teatro alla Scala din Milano la 19 ianuarie 1899 și în premieră la București în 1908
I Rantzau		Luisa	10 noiembrie 1892, premieră absolută la Teatro della Pergola, Florența; 26 noiembrie 1892, premieră la Teatro dell’Opera, Roma
Cidul (Le Cid)	Jules Massenet	Chimène	26 decembrie 1890, debutul în Italia și premieră pentru Teatro alla Scala, Milano
Manon		Manon
Thaïs		Thaïs
Africana (L’Africaine)	Giacomo Meyerbeer	Selika
Hughenoții (Les Huguénots)		Regina Valentine	1897, premieră pentru România, la București
Don Giovanni	Wolfgang Amadeus Mozart	Zerlina
Saffo	Giovanni Pacini	Saffo	28 octombrie 1911, Teatro dell’Opera, Roma
Eidelberga mia	Ubaldo Pacchierotti	Catina	1909, premieră absolută la Teatro Colon, Buenos Aires
Aurora	Ettore Panizza	Aurora	1909, premieră absolută la Teatro Colon, Buenos Aires
Manon Lescaut	Giacomo Puccini	Manon Lescaut	1 februarie 1893, premieră la Teatro Regio, Torino
Boema		Mimì	1896, premieră pentru America la Teatro Colon, Buenos Aires; 15 ianuarie 1903, premieră pentru România la București;
Tosca		Floria Tosca	aria sopranei, Vissi d’arte, a fost scrisă la sugestia artistei pe baza indicațiilor sale muzicale; 14 ianuarie 1900, premieră absolută la Teatro dell’Opera Constanzi, Roma; 20 februarie 1900, premiera la Teatro Regio, Torino; 17 martie 1900, Teatro alla Scala, Milano; 19 ianuarie 1901, la Lisabona; 18 ianuarie 1902, București; 28 martie 1903, Montecarlo;
Crispino e la Comare (Cizmarul și zâna)	Luigi & Federico Ricci	La Comare (zâna)
Wilhelm Tell (Guglielmo Tell)	Gioacchino Rossini	Matilde d’Absburgo
Stabat Mater (oratoriu)		soprană	1892, comemorarea a 100 de ani de la nașterea lui Rossini
Demonul	Anton Rubinstein	Tamara
Proserpina	Camille Saint-Saëns	Proserpina
Cavalerul rozelor (Der Rosenkavalier)	Richard Strauss	Marschalin	14 noiembrie 1911, premieră pentru Italia la Teatro dell’Opera, Roma
Hamlet	Ambroise Thomas	Ofélia
Mignon		Mignon
Il Voto	Pietro Vallini	Maria	27 noiembrie 1894, premieră absolută la Teatro dell’Opera, Roma
Aida	Giuseppe Verdi	Aida
Balul mascat (Un ballo in maschera)		Amelia
Otello		Desdemona
Rigoletto		Gilda
Simon Boccanegra		Amelia-Maria	17 mai 1892, premieră la Teatro dell’Opera, Roma
Traviata (La Traviata)		Violetta Valery
Trubadurul (Il Trovatore)		Leonora
Maeștrii cântăreți din Nürnberg (Die Meistersänger)	Richard Wagner	Eva
Lohengrin		Elsa
Tannhäuser		Elisabeta	29 decembrie 1891, premieră la Teatro alla Scala, Milano; 1897, la Teatro Colon, Buenos Aires

Bibliografie

• Sbârcea, George; Hartulari–Darclée, Ion. DARCLÉE. București 1962: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R.,. p. 264. 
• Negrea, Nicolae. CARTEA SPECTATORULUI DE OPERĂ. București 1958: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. p. 442. ;
• Grigore Constantinescu și Daniela Caraman-Fotea, Ghid de operă, București, 1971
• Ana Buga și Cristina Maria Sârbu, 4 secole de teatru muzical, București, 1999
• Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, Vol. IV, București, 2002

Vezi și

• Operă
• Operetă

Legături externe

Materiale media legate de Hariclea Darclée la Wikimedia Commons

• Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée Arhivat în 4 august 2003, la Wayback Machine.

Articole biografice

• Vă mai amintiți de...Haricleea Darclée, 27 aprilie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
• Farmecul tulburător al unei voci, 8 martie 2011, Loreta Popa, Jurnalul Național
• Gioconda numita Darclee, 2 octombrie 2006, Loreta Popa, Jurnalul Național
• Mandru ca sunt roman: Hariclea Darclee, soprana careia Puccini i-a dedicat opera Tosca, 27 noiembrie 2012, Victor Pitigoi, Ziare.com
• Hariclea Darclee a fost privighetoarea din Carpati, 1 martie 2004, Jurnalul Național
• BNR pune în circulație o monedă dedicată sopranei Hariclea Darclée, 28 iulie 2010, Amos News
• Hariclea Darclée, privighetoarea din Carpați care a încântat capitalele lumii, 20 august 2008, Ion Mitican, Ziarul Lumina
• Suspinele unei mari artiste - Hariclea Darclee, Natasa Galche, Formula AS - anul 2010, numărul 933
• Xepapadakou Avra, 2007. “Hariclea Darclée: Her French Debut”, Parabasis, 9, University of Athens-Dept. of Theatre Studies, 305-322.