Deschide meniul principal

Havârna, Botoșani

sat în comuna Havârna, județul Botoșani, România
Havârna
—  Sat  —
Havârna se află în România
Havârna
Havârna
Havârna (România)
Localizarea satului pe harta României.
Havârna se află în Județul Botoșani
Havârna
Havârna
Havârna (Județul Botoșani)
Localizarea satului pe harta județului Botoșani
Coordonate: 48°4′29″N 26°38′47″E / 48.07472°N 26.64639°E48°4′29″N 26°38′47″E / 48.07472°N 26.64639°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Botosani.svg Botoșani
Comună Havârna

SIRUTA37556

Altitudine[2]150 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total2.823 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal717185
Prefix telefonic+40 x31 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Havârna este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Botoșani, Moldova, România. Este traversat de DJ 293, care face legătura între Dorohoi și Darabani.

IstoricModificare

Satul, până a fi la locul de astăzi, adică pe malul drept al Bașeului, a mai cunoscut două vetre de sat. Prima vatră de sat a fost Valea Țiganului, iar apoi aceasta a fost mutată puțin spre est, cu expunere la soare și cu deal domol, în spate cu pârâu, în față, cu „drum comercial” Darabani – Botoșani, cu popasul Podul Grecilor. Această vatră este cunoscută cu numele de Ciumaș, de la ciumă. Aceasta a bântuit la finele secolului XV. Așezarea a fost arsă, spune legenda, locuitorii mutându-se pe Valea Havârnei, dar nu unde se află acum, ci mai sus, la izvor, între două dealuri dulci. Tot legenda spune că o parte din locuitori au trecut Prutul și au format localitatea Havârna, dar pe harta Basarabiei nu se află o astfel de localitate. Din această vatră de sat, devenită apoi proprietatea Institutului Sofian, locuitorii s-au mutat odată cu stăpânii, boierii români Bobu și Babic și armeanul Goilav la actuala vatră, tot din cauza unei molime. La vatra veche au mai rămas totuși bisericuța din lemn și cimitirul ce poartă încă pietre funerare. Vechea vatră avea și două păduri, la sud și nord, cunoscute astăzi sub numele de rediuri, păduri mici, noi. Din acest motiv și biserica au construit-o tot din lemn. Piatră nu există în zonă. La actuala vatră, primii au fost aduși țiganii. De altfel, zona s-a numit cândva Poroșnic, după numele unui țigan. Locuitorii îi alintă și astăzi pe țigani ca provenind din Valea Boierimii, probabil pentru că ei se îmbrăcau cu pantaloni și surtuc (haină) și nu cu ițari, cămăși și opinci. În actuala vatră locuitorii nu aveau biserică. Țăranii au adus bisericuța de lemn din vechea vatră, ctitorită la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn. Hramul bisericii din comună este atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc „Înălțarea la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos”, cade mereu într-o zi de joi, a patruzecea zi după Sfintele Paști și este o sărbătoare cu dată schimbătoare.

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth