Comuna Havârna, Botoșani

comună din județul Botoșani, România

Havârna este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Balinți, Galbeni, Gârbeni, Havârna (reședința), Niculcea și Tătărășeni. Are o suprafață totală de 9565 ha. Numele comunei este dat de un pârâiaș ce izvorăște de sub un deal aflat la 7–8 km de vatra satului reședință și care prezintă un curs intermitent.

Havârna
—  comună  —
Map
Havârna (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 48°04′24″N 26°37′54″E ({{PAGENAME}}) / 48.073312°N 26.631789°E

Țară România
Județ Botoșani


ReședințăHavârna
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Havârna[*]Rodica Baltă[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total95,65 km²

Populație (2021)
 - Total4.193 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Localizare modificare

Comuna Havârna este situată în partea de nord-est a județului Botoșani, în Câmpia Moldovei, la 23 km distanță de municipiul Dorohoi și 16 km distanță de Darabani. Este traversată de Râul Bașeu, pe care s-au amenajat iazuri și de DJ 293.

Istoric modificare

Teritoriul comunei a fost locuit încă din Neolitic, facând parte din aria de răspîndire a culturii Cucuteni, urme ale acestei culturi fiind descoperite în raza satelor Havârna, Tătărășeni și Balinți, în locuri ca Valea Țiganului, Blezniuc, Ostrețe sau Bulgarie. Din timpul stăpânirii romane, s-au găsit monezi de aur la locul numit Pod de piatră din 1964 sau Podul lui Ștefan, deși, știut este că pe aici nu au trecut romanii, însă populația a avut legături cu stăpânirea romană. Ele au fost depuse la Muzeul de istorie din Botoșani. Construcția unui baraj de acumulare pe pârâul Podriga însă, a măturat bătrânul și legendarul pod. Dar nu numai marele Ștefan a trecut pe aici ci, probabil, și marele Mihai Viteazul sau căpeteniile sale, din moment ce lupta cu Ieremia Movilă, s-a dat la Verbia, nu departe de localitatea Havârna. Afirmația este întărită de faptul ca Petriceicu Vodă – urmaș al movileștilor - își avea la începutul secolului XVII crescătoria de vite pe valea Bașeului, la Tătărășeni, loc unde a mai fost decimată o oaste tătară, după cum spune cronicarul Miron Costin in „Letopisețul Țării Moldovei“. Tot aici au mai fost amintite și numele unor familii ca Misloschi sau Buhaschi. Despre vremurile mai noi, adică mai apropiate de secolul XXI, de asemenea se pot spune multe: comuna a avut delegat la divanurile ad-hoc și a participat la Războiul de Independență din 1877. Țăranii păstrează cu sfințenie pământurile de la 1864, din timpul marii reforme agrare a lui Cuza. Eusebiu Camilar relatează în romanul „Negura“, cum în refugiul din primăvara anului 1944, a fost cantonat cu armata în această comună.

Demografie modificare




 

Componența etnică a comunei Havârna

     Români (95,99%)

     Alte etnii (0,12%)

     Necunoscută (3,89%)


 

Componența confesională a comunei Havârna

     Ortodocși (86,43%)

     Baptiști (4,27%)

     Martori ai lui Iehova (1,84%)

     Adventiști (1,72%)

     Alte religii (1,67%)

     Necunoscută (4,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Havârna se ridică la 4.193 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.569 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,99%), iar pentru 3,89% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,43%), cu minorități de baptiști (4,27%), martori ai lui Iehova (1,84%) și adventiști (1,72%), iar pentru 4,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație modificare

Comuna Havârna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Rodica Baltă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Partidul Mișcarea Populară2     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     
Partidul PRO România1     

Personalități modificare

  • Petre Achițenie, pictor și profesor universitar. A zugrăvit împreună cu un grup de studenți biserica „Înălțarea Domnului“ din satul reședință și a restaurat picturile bisericii „Uspenia“ din Botoșani, lăcaș de cult unde a fost botezat Mihai Eminescu.

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .