Henric al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman
| Henric al VII-lea | |
| Împărat al Sfântului Imperiu Roman | |
 Henric al VII-lea de Luxemburg | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Valenciennes, Țările de Jos de Sud, Franța |
| Decedat | (38 de ani) Buonconvento, Toscana, Italia |
| Înmormântat | duomo di Pisa[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale |
| Părinți | Henric al VI-lea de Luxemburg Beatrice d'Avesnes |
| Frați și surori | Markéta Lucemburská[*] Balduin de Luxemburg[*] Walram of Luxembourg[*] |
| Căsătorit cu | Margareta de Brabant[*] (din )[2] |
| Copii | Ioan al Boemiei[2] Maria de Luxemburg Beatrice de Luxemburg[*] |
| Ocupație | protector al artelor[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | conte |
| Familie nobiliară | Casa de Luxemburg |
| Împărat al Sfântului Imperiu Roman | |
| Domnie | 29 iunie 1312 – 24 august 1313 |
| Încoronare | 29 iunie 1312, Roma |
| Predecesor | Frederic al II-lea |
| Succesor | Ludovic al IV-lea |
| Rege al romanilor | |
| Domnie | 27 noiembrie 1308 – 24 august 1313 |
| Încoronare | 6 ianuarie 1309, Aachen |
| Predecesor | Albert I |
| Succesor | Ludovic al IV-lea |
| Rege al Italiei | |
| Domnie | 6 ianuarie 1311 – 24 august 1313 |
| Încoronare | 6 ianuarie 1311, Milano |
| Predecesor | Otto IV[1] |
| Succesor | Ludovic al IV-lea |
Modifică date / text  | |
Henric al VII-lea în germană Heinrich; (n. , Valenciennes, Țările de Jos de Sud, Franța – d. , Buonconvento, Toscana, Italia)[3], a fost Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1308 în 1312 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1312. A fost primul împărat din Casa de Luxemburg.
A fost fiul lui Henric al VI-lea de Luxemburg și a lui Beatrice de Avesnes. A fost ales Rege al Germaniei în 1308 iar în 1309 cere formarea unei armate pentru a merge la Roma pentru a fi încoronat Împărat. Este încoronat pe data de 29 iunie 1312, fiind primul împărat romano-german încoronat de papă la Roma, după moartea lui Frederic al II-lea în urmă cu peste 60 de ani. A încercat să restaureze gloria Sfântului Imperiu, începând prin a restaura puterea imperială în nordul Italiei. A murit însă în timpul campaniei la Siena în august 1313.
În 1310 fiul său Ioan este ales rege al Boemiei, iar la moartea lui Henric moștenește titlul de conte de Luxemburg. Coroana romano-germană este disputată de doi rivali: Ludovic de Bavaria din Casa de Wittelsbach și Frederic cel Frumos (c.1289 – 1330) din Casa de Habsburg.
Note
modificare- ^ Cu toate că Frederic al II-lea a fost încoronat rege al Romanilor, King of Sicily, King of Jerusalem și împărat al Sfântului Imperiu, he was never crowned King of Italy at Pavia, Monza or Milano - see Sismondi's History of the Italian Republics in the Middle Ages, (1906), pg. 143; 147 and Kington-Oliphant's, History of Frederick the Second, Emperor of the Romans, Vol I, (1862), pg. 195 which specifically state that the Milanese refused to crown Frederick with the coroana de fier a Regatului Longobard. Neither is his coronation as King of Italy mentioned in any modern source, such as Abulafia's, The New Cambridge Medieval History, Vol. V: c. 1198-c. 1300, (1999)
- ^ a b Kindred Britain
- ^ Kleinhenz, pg. 494
| Predecesor: Henric VI |
Conte de Luxemburg 1198 - 1215 |
Succesor: Ioan I |
| Predecesor: Albert II |
Rege al Germaniei 1198 - 1215 |
Succesor: Ludovic IV și Frederic |
| Predecesor: Vacant de la Frederic II |
Sfânt Împărat Roman 1209 - 1215 |
Succesor: Ludovic IV |
 | Acest articol biografic despre un luxemburghez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |