Deschide meniul principal

Herina, Bistrița-Năsăud

sat în comuna Galații Bistriței, județul Bistrița-Năsăud, România
(Redirecționat de la Herina)
Herina
—  Sat  —
Biserica evanghelică (monument istoric)
Biserica evanghelică (monument istoric)
Herina se află în România
Herina
Herina
Herina (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°1′13″N 24°24′51″E47°1′13″N 24°24′51″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Bistrita-Nasaud.svg Bistrița-Năsăud
Comună Galații Bistriței

SIRUTA33319
Prima atestare1246

Altitudine340 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total473 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal427088

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Herina, mai demult Hirina (în maghiară Harina, în dialectul săsesc Minziref, Minzdref, în germană Mönchsdorf, Münzdorf) este un sat în comuna Galații Bistriței din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află la 4 km nord de reședinta de comună și la 16 km sud de orașul Bistrița, pe drumul național 15A (Reghin - Bistrița), într-o zonă de deal, atestată documentar din 1246.

Potrivit recensământului românesc din 2002, în localitate au fost 540 de oameni, din care:

  • etnic: 404 de români, 122 de țigani, 10 maghiari și 4 germani;
  • confesional: 497 de ortodocși, 17 greco-catolici, 9 penticostali, 8 calviniști (hughenoți) și 4 luterani.
Herina, județul Bistrița-Naăsăud
Herina în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Date geograficeModificare

Panorama localității Herina este dominată de dealul "Hagău", cel mai înalt din zonă, unde au existat exploatări de sare din vremea ocupației romane. De altfel, numele localității Herina provine din limba celtică („halina” = sare).

MonumenteModificare

Satul a fost fondat de sași, înainte de invazia mongolă. Satul (și biserica construită) s-au aflat în proprietatea diecezei catolice ardelene începând din 1246, până la sfârșitul sec. XIV. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg a decretat în 1411 donarea satului familiei nobiliare Farkas. Satul a aparținut inițial comitatului maghiar Dăbâca, intrând din 1876 în componența comitatului Bistrița-Năsăud. Clădirea judecătoriei "Nemesi", construită în stil gotic în sec. XV, refăcută în sec. XVII, a fost complet distrusă în 1948.

Pe dealul din nord-estul localității a fost construită între 1250-1260 o biserică în stil romanic (inițial romano-catolică, a unei mănăstiri benedictine), monument istoric și de arhitectură, una din cele mai valoroase biserici romanice din România. Este o bazilică cu 3 nave, cu 2 turnuri pe fațada de vest, construită din cărămidă. Absida principală este încadrată de 2 absidiole ascunse în grosimea zidurilor. Deasupra navelor laterale există false tribune. Latura de vest este prevăzută cu o tribună. Edificiul aparține grupului de monumente inspirate de arhitectura romanică din vestul Ungariei (Lébény, Pannonhalma, Ják etc.).[1] Această biserică a fost renovată ultima oară în 1999.


PersonalitățiModificare

BibliografieModificare

  • Damian Andrei, Biserica Evanghelică Herina, Editura Accent, 2009.

NoteModificare

  1. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 262.

Vezi șiModificare

Galerie de imaginiModificare

Legături externeModificare