Hesperida este un fruct baciform caracteristic plantelor din genul Citrus. Spre deosebire de poamă, de exemplu mărul, hesperida derivă dintr-un ovar superior, un ovar complet separat de caliciu.[1] Pe lângă citrice, acest fruct poate fi întâlnit la alte cinci genuri: Poncirus, Fortunella, Microcitrus, Eremocitrus și Clymenia.[2] Mărimea hesperidelor variază de la aproape 2,25 cm la kumquat (Fortunella sp.) la mai mult de 20 cm în diametru la pomelo (C. grandis).[2] Forma este de asemenea variabilă: turtită la grepfrut, mandarină și tangerină, globoasă spre ovală la portocală, oblongă la lămâie și sferică la limetă.[2]

Exemple de hesperide

Anatomie

modificare

Hesperida se formează dintr-un gineceu pentacarpelar, pentalocular, sincarp, cu placentație axilară.[3] Exocarpul (flavedo) este compact, colenchimatic, cu buzunare secretoare ce conțin uleiuri esențiale (terpeni și compuși fenolici). Aceștia sunt responsabili de aroma dată atunci când coaja este consumată.[4] Mezocarpul (albedo) este uscat, alb, subțire, din celule dispuse lax, cu spații mari aerifere.[3] Endocarpul cărnos este format din celule fusiforme mari, vizibile cu ochiul liber, bogate în acizi organici, vitamine etc.

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hesperidă
  1. ^ en S. Pao, P. J. Fellers (). „Citrus Fruits | Oranges”. În Benjamin Caballero. Encyclopedia of Food Sciences and Nutrition (ed. a 2-a). Academic Press. pp. 1341–1346. ISBN 978-0-12-227055-0. 
  2. ^ a b c en Milind S. Ladaniya (). „Fruit Morphology, Anatomy, and Physiology”. Citrus Fruit. Academic Press. pp. 103–124. doi:10.1016/B978-0-12-374130-1.X5001-3. ISBN 978-0-12-374130-1. 
  3. ^ a b Nicoleta Ianovici (). „Fructe monantocarpe”. Morfologie și anatomie vegetală - manual de lucrări practice. Timișoara: Editura Mirton. pp. 123–129. ISBN 973-661-925-7. 
  4. ^ en „Fruit Terminology (Part 4)”. Palomar College. Arhivat din original la . Accesat în .