Deschide meniul principal

Horodiștea, Botoșani

sat în comuna Păltiniș, județul Botoșani, România
Horodiștea
—  Sat  —
Horodiștea se află în România
Horodiștea
Horodiștea
Horodiștea (România)
Localizarea satului pe harta României.
Horodiștea se află în Județul Botoșani
Horodiștea
Horodiștea
Horodiștea (Județul Botoșani)
Localizarea satului pe harta județului Botoșani.
Coordonate: 48°14′9″N 26°43′59″E48°14′9″N 26°43′59″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Botosani.svg Botoșani
Comună Păltiniș

SIRUTA38526

Altitudine193 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total779 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal717297

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Horodiștea este un sat în comuna Păltiniș din județul Botoșani, Moldova, România.

Cuprins

AșezareaModificare

Satul Horodiștea din comuna Păltiniș, județul Botoșani, este cea mai nordică localitate din Romania[1]. Situată pe valea Prutului, casele fiind aranjate majoritatea lângă șoseaua națională DorohoiRădăuți-Prut. Populația este de aproximativ 100 familii iar în satul nou Horodiștea, recent construit, la aproximativ 1 km distanță, are o populație de 60 de familii.

IstoricModificare

Pe teritoriul acestei localități s-a descoperit cetatea dacică Carsidava.

Denumirea satului Horodiștea este forma regională moldovenească a termenului grădiște (loc al unei așezări istorice - NODEX, de obicei a cetate în ruină) .[2][3]

Se presupune că existența așezării omenești a satului ar fi între secolul V și secolul VII, epocă în care în Dacia are loc migrarea slavilor. Nicolae Iorga citează Horodiștea ca stațiune preistorică în istoria românilor, vol. I.

Tot vechimea Horodiștei o arată și Bâtca care a fost o întărire de pământ, construită cu scop de apărare și de unde se dădea alarma de pericol.

În anul 1968, în satul Horodiștea a fost înglobat satul Crăiniceni.[4]

PersonalitățiModificare

Lăcașuri de cultModificare

  • Biserica „Sf. Mucenic Gheorghe”. La începutul sec. XX, satul Horodiștea nu avea biserică. Acesta a fost motivul pentru care proprietarul moșiei Gheorghe Văsescu a ctitorit actualul locaș de închinăciune, biserica fiind sfințită în anul 1904. Planul bisericii este în formă de cruce, având pridvor, pronaos, naos și altar. Acoperișul este în formă de șarpantă având fixat pe el 3 cruci: deasupra pridvorului, pronaosului și altarului. Turla este deasupra pronaosului având formă prismatică cu baza de pătrat. Pereții, la interior sunt peste tot zugrăviți iar la exterior văruiți în culoare crem. Dușumeaua este peste tot din scândură de brad. Altarul este în formă semicirculară și prevăzut cu două ocnițe: una la proscomidie și una în partea opusă. Biserica nu este pictată integral în interior. Pe boltei sunt pictați cei patru evangheliști, iar pe bolta altarului Hristos Pantocrator. Catapeteasma este din lemn de tei și lipsită de ornamentație sculpturală. Icoanele Împărătești sunt pictate în stil bizantin. Biserica a fost reparată în anul 1945, când i s-a schimbat ușa la pridvor și dușumeaua.

NoteModificare

  1. ^ Insse.ro Geografie, meteorologie și mediu înconjurător - INSSE; accesat la 16 septembrie 2013
  2. ^ "Grădiștile" arheologice sunt vechile "cetăți de pământ" sau alte tipuri de așezări fortificate. Termenul "grădiște" este de proveniență slavona ("grădișce" sau "gorodișce") și s-a păstrat în toponimia mai multor sate basarabene sub forma de "Horodiște".
  3. ^ http://www.monument.md/monumente_arheologie/gradisti/
  4. ^ Casa natala a Sfantului Ioan Iacob de la Neamt - Crainiceni, 4 august 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro, accesat la 10 septembrie 2013
  5. ^ Erich Prokopowitsch: Der Adel in der Bukowina, Editura "Der Südostdeutsche", München 1983, p. 124
  6. ^ Adelslexikon

Legături externeModificare