Deschide meniul principal

Ilidia, Caraș-Severin

sat în comuna Ciclova Română, județul Caraș-Severin, România
Ilidia
—  Sat  —
Ilidia se află în România
Ilidia
Ilidia
Ilidia (România)
Localizarea satului pe harta României.
Ilidia se află în Județul Caraș-Severin
Ilidia
Ilidia
Ilidia (Județul Caraș-Severin)
Localizarea satului pe harta județului.
Coordonate: 44°58′14″N 21°42′30″E / 44.97056°N 21.70833°E44°58′14″N 21°42′30″E / 44.97056°N 21.70833°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Caras-Severin county CoA.png Caraș-Severin
Comună Ciclova Română

SIRUTA51966
Prima atestare1223

Populație (2011)[1]
 - Total345 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal327076

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ilidia este un sat în comuna Ciclova Română din județul Caraș-Severin, Banat, România.

Ilidia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Ilidia era renumită prin numărul mare de imigranți la sfârșitul secolului al ХІХ-lea și începutul secolului al ХХ-lea, fiind numită și America Mică sau Mica Americă. Are aproape 800 de ani de atestare documentară și o multitudine de vestigii arheologice din perioade cu mult înainte de documentele scrise, istorie pusă în evidență de istoricul local Dumitru Țeicu în numeroasele sale publicații.

Din punct de vedere geografic localitatea este așezata de-a lungul pârâului Vicinic la poalele Munților Aninei între dealurile Cucuiova, Cetate, Tâlva, Oblița și Otor, la celălalt capăt al localității (vest) întinzindu-se un câmp fertil.

IstorieModificare

În Evul Mediu, Ilidia a fost centrul politico-administrativ al unui district românesc.[2] (Istoria districtelor românești din Banatul timișan de Vicențiu Grozescu)

PersonalitățiModificare

Aici s-a născut Traian Jurchela, cunoscut cântareț de muzică populară bănățeană. De asemenea tot în localitatea Ilidia își are originea și cunoscutul cântăreț și compozitor Marius Țeicu. Aceleiași familii îi aparține și folcloristul Simion Țeicu, acesta din urmă implicîndu-se foarte mult în recunoașterea satului Ilidia ca zonă cu un puternic izvor folcloric nealterat.

Viața acestui colț din Banatul montan a fost descrisă și de ing.Iosif Stănilă într-o Monografie a satului Ilidia.

Dimitrie Grama un contemporan mai puțin cunoscut de localnici pe viu, cum spun bătrânii, face ca numele de Ilidia să apară în numeroase publicații internaționale, aici în satul său natal fiind cunoscut ca nepotul unui emigrant român în state reîntors la batrânețe la îndemnul nepotului său Dimitrie, poezia și proza sa fac pe mulți băștinași ai satului să se reîntoarcă măcar cu gândul în locul de baștină asemeni batrânului emigrant Adam Țeicu. Idea automobilului Dacia.In urma cu 70 ani ziarele timișorene informau despre automobilul Dacia de 70000 lei,în ziarul Vestul din 5 iulie 1936, bănățeanul Ion Madincea originar din Ilidia nascut la 1900, emigrat in S.U.A., in 1920 ajuns inginer si unul din conducatorii firmei Chrysler vine cu acest proiect mutat mai târziu la Codlea.(dupa un articol de Vali Corduneanu)89.40.145.4 17 martie 2008 22:35 (EET)

Istoria acestei localitați cât si a zonei a fost scoasa la lumină atât la propriu cât și la figurat de Dumitru Țeicu, istoric și om de cultură cărășan cu origine din localitate, acestui om datorându-i-se în mare parte toate aceste informații despre satul montan Ilidia.

OcupațiiModificare

Sat din Banatul montan cu tradiții agricole dar cu o puternică tentă meșteșugărească poate dezvoltată tot datorită influenței austriece și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școală, bibliotecă (2000-volume carte) fanfară, cor și o puternică influență a bisericii în viața satului, modelează viața țăranului dornic de cunoaștere să aibă și alte îndeletniciri meșteșugărești fapt ce a dus ca în perioada comunistă satul să cunoască o mare pierdere de populație stabilă, astfel la începutul unui nou mileniu aflăm un sat montan turistic cu nostalgia vremurilor de odinioară și tentația de libertate a vizitatorului fie el si de o zi. ........ Apicultura.In urma cu multi ani,poveștile locului mă fascinau.Între ele își găseau locul și cele despre stupi. Așadar cu aproximativ 120 de ani in urmă, la sf. sec al 19-lea, in Ilidia sau Mica America, un El Dorado al cărășenilor, nici chiar apicultura nu putea începe fără o poveste despre arme si stupi. Astfel, un stupar de coșnițe, Mos Licurici, trage cu o armă ,pe gura, asupra unui hoț de stupi, tăindu-i piciorul. Așadar, fiind îndeplinit un act justițiar demn de vestul sălbatic, apicultura a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi sistematici, stupul Atanasie Albina apărând chiarîn stupina cu pricina a moșului,înlocuind secularele coșnțte de curpen unse cu lut și bălegar, acești stupi menținându-se pâna în anii 1995 ;mai apar și stupii ungurești(verticali)în familia Lazăr Valeriu sub formă de stupiăa inchisă.În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu înființează prima fermă apicolă profesionistă in localitate. Tradiția este continuata și întarită din perioada 1953, când un alt stupar, Maran Petru, înființeaza o noua stupină. Cei doi colaborează și reușesc să afirme apicultura bănăteana la nivel de țară atât prin producții cât și prin diversitate, Țepeneu fiind, se pare, unul din apicultorii care au dus la descoperirea apilarnilului.Cei doi introduc stupii moderni Dadant si Langstrongt cu o productivitate ridicată ,executați dupa standard, nepermițând deviații constructive;introduc recoltarea mierii cu mijloace moderne si topirea cerii prin topitoare solare si cu abur;participă impreuna la lucrarile Congresului Apimondia din Romania in anii `60,aduc grupuri de apicultori din zonă în schimb de experiență,formeaza vetre de stupine urmărind evoluția florei,încurajează și muncesc la introducerea salcâmului in zonă;practică o perioada și stupăritul pastoral.Considerând că apicultura evoluează odata cu omenirea, formează biblioteci de specialitate alcătuite din apariții de carte si colecții din revistele vremii.Un rol important cei doi stupari îl au prin faptul că nu consideră că apicultura este o branșă cu ușile închise pentru tineri, îndemnindu-i spre această îndeletnicire nobilă, asadar la un nou început de secol european media de vârsta a stuparilor din Ilidia este 35 de ani, existind peste 700 familii de albine.Speram deci la un nou secol dulce in Valea Carasului (A.M)

ReligieModificare

Biserica ortodoxă, biserica greco catolică si biserica baptistă. obiective turistice: biserica rotondă, castel și locuința feudală, ruine restaurate pe dealul Oblita. Cetate cu val de pamânt, ruine restaurate pe dealul Cetate, biserica ortodoxă pictată de pictorul Zaicu. Valea Mare rezervatie naturala integrala, mori pe apă funcționale 6 din care 4 din lemn, clădiri și fântâni cu arhitectură conservată. În anul 1883 ia ființă corul din Ilidia iar în 1889 ia ființa fanfara instrumente păstrate de localnici pâna în ziua de azi

Lupta anticomunistăModificare

Populatie cu tenta capitalista datorita fenomenului de emigrare in state ca S.U.A.,Franta,Germania cu o cultura evoluata pentru acea perioada, cu mijloace de productie moderne,moara cu valturi pe apa si cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultura batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfirsitul anilor 1949 numai necazurii;arestari,deportari in Baragan,domicilii forțate,colectivizarea iar apoi duc la desfințarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare.

Deținuți politiciModificare

  • Lazar Cornel-decedat Aiud,
  • Lazar Iconia,
  • Luca Stefan,
  • Maran Adam,
  • Murgu Nicolae,
  • Suru Gheorghe,
  • Rugaci Achile,
  • Madincea Ilie,
  • Danila Nistor.

Deportați în BărăganModificare

  • Fam. Moise - Moise Iosif, Moise Eva, Moise Stefan
  • Fam. Toc - Toc Stela cu parintii
  • Fam. Luca - Luca Stefan, Luca Elena
  • Fam. Murgu - Murgu Simion cu sotia si fiul detinut politic deportat si in Baragan, Murgu Nicolae, Murgu Iosif, Murgu Carolina
  • Fam. Iosu Priu
  • Fam. Pintaru - Rusmir Adam, Rusmir Carolina

NaționalizațiModificare

Au fost nationalizate toate familiile deportate si familia timplarului Raica Ion,in urma colectivizarii fortate au fost nationalizate toate mijloacele de productie,pamintul,casele persoanelor emigrate in strainatate fara rude in tara. S-a incercat legarea de C.A.P. a taranilor si mestesugarilor lucru nereusit de puterea comunista odata deposedati de bunuri,arestati,deportati,dati afara din scoli pe motive politice sau datorita neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se in marile orase sau emigrind in continuare conform obiceiului aceasta a dus la scaderea populatiei la ~280 locuitori în 2008.

Facilități economice și administrativeModificare

Terenuri agricole,forestiere,zona turistica,spatii turistice in vinzare,spatii cu destinatie economica sau sociala,scoala clasele I-V,gradinita, dispensar medical,magazine alimentare si mixte,drum asfaltat,proiect aprobat de apa si canalizare,sistem de colectare a deseurilor menajere. Se preconizeaza infintarea unui parc eolian pe raza localitatii,existind se pare doua firme interesate de proiect

ÎnvățământModificare

in 02.04 2008 are loc darea in folosinta la standard european a scolii cu clasele I-IV si gradinita inaugurarea avind loc in prezenta ministrului secretar de stat Horia Irimia

Legende, povestiriModificare

Legenda Lacului Ochiul Bei, Haiducul Adam Neamtu-de Damian Izverniceanu.

NoteModificare

  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^  Vicenţiu Grozescu, Istoria districtelor româneşti din Banatul timişan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.

Bibliografie recomandatăModificare

  • Stănilă, Iosif, Ilidia, una dintre cele mai vechi localități bănățene atestate documentar

Anastasie Berzescu,Rezistenta anticomunista din Muntii Banatului

Legături externeModificare