Ioan Ianolide
Date personale
Născut27 ianuarie 1919
Dobrotești, Teleorman, Regatul României
Decedat5 februarie 1986
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMănăstirea Cernica Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, politician legionar (fascist)
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicMișcarea Legionară  Modificați la Wikidata

Ioan Ianolide (n. 27 ianuarie 1919, Dobrotești, județul Teleorman, Regatul României – d. 5 februarie 1986, București, Republica Socialistă România) a fost un scriitor român, legionar - membru al Frățiilor de Cruce, deținut politic sub regimul lui Ion Antonescu și apoi, în regimul comunist.[1] În 1941, Ioan Ianolide a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că era membru al Frățiilor de Cruce.[2]

La Închisoarea Aiud a făcut parte din grupul „Misticilor”, alături de Valeriu Gafencu, Traian Trifan, Traian Marian, Anghel Papacioc, Marin Naidim și Virgil Maxim.[3]

Scrisuri modificare

Ioan Ianolide este autorul unei cărți memorialistice, apărută postum sub îngrijirea unor călugărițe de la Mănăstirea Diaconești, care în perioada postcomunistă a cunoscut o răspândire largă, devenind sursă primară pentru o serie de mituri din viața concentraționar-stalinistă, inclusiv în promovarea titlului - neomologat de BOR - de „Valeriu Gafencu, sfânt al închisorilor”.[4].

  • Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă, Editura Christiana, București, 2006
  • Testamentul unui nebun, Editura Bonifaciu, 2015
  • Deținutul profet, Editura Bonifaciu, 2009

Recepția în străinătate modificare

Germania modificare

Literatura germană care se ocupă cu analizarea terorii comuniste din România folosește actele din dosarul de securitate al lui Ioan Ianolide și scrierile acestuia ca sursă exemplară pentru evidențierea atrocităților înfăptuite de sistemul comunist.[5][6] Dialogurile purtate cu Valeriu Gafencu au fost receptate și analizate cu deosebit interes în publicații cu specific teologic.[7][8]

Statele Unite ale Americii modificare

Exemplul personal al lui Ioan Ianolide și mărturiile date de acesta despre atitudinea creștinilor ortodocși în fața morții constituie subiectul unui important studiu publicat în revista Mortality: Promoting the interdisciplinary study of death and dying.[9]

Referințe modificare

  1. ^ Deținuții politici ai regimului comunist, în discuție la Muzeul Județean (Alexandria), 8 iunie 2011, Adevărul
  2. ^ The Life of Ioan Ianolide, Who Spent Twenty-Three Years in Prison for Christ. Part 1, OrthoChristian.Com 
  3. ^ pitestiprison.org. „Valeriu Gafencu – „Sfântul Închisorilor". Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ William Totok, Elena-Irina Macovei; Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistența armată anticomunistă din România, Elefant Online, 27 iulie 2016, notă subsol nr. 135, f.p.
  5. ^ Geisler, R.[Hr]: Durch die Hölle der kommunistischen Umerziehung: Neumärtyrer und Bekenner Rumäniens. Wachtendonk 2011. 244p. ISBN 978-3-937129-71-6.
  6. ^ ·http://d-nb.info/1017664811
  7. ^ Wolf, Johannes Alfred: Ioan Ianolide Ein abschließendes Zeugnis über Valeriu Gafencu. În: Der Schmale Pfad. Orthodoxe Quellen und Zeugnisse. Nr. 35 (März-April)/2011.
  8. ^ Wolf, Johannes Alfred: Ioan Ianolide Dialoge mit Valeriu Gafencu. În: Der Schmale Pfad. Orthodoxe Quellen und Zeugnisse. Nr. 35 (März-April)/2011.
  9. ^ Hall, Christine: Human freedom and the enigma of martyrdom in the Romanian Orthodox Church (1944–1964). În: Mortality: Promoting the interdisciplinary study of death and dying. Nr. 2(2014) Vol. 19. p. 152-175.

Legături externe modificare