Ioan Muraru
Date personale
Născut (81 de ani) Modificați la Wikidata
Dolhești, Suceava, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejudecător
avocat
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Avocatul Poporului Modificați la Wikidata
În funcție
mai 2001 – mai 2011
Judecător al Curții Constituționale a României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

PremiiOrdinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Cruce[*] ()
Alma materUniversitatea din București

Ioan Muraru (n. , Dolhești, Suceava, România) este un jurist român, care a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României (1992-2001). A deținut funcția de Avocat al Poporului în perioada mai 2001 - mai 2011.

BiografieModificare

Ioan Muraru s-a născut la data de 2 septembrie 1938, în comuna Dolhești (județul Suceava). După absolvirea Liceului de băieți din Fălticeni (1955), a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității București (1955-1959). Ulterior a absolvit și cursuri postuniversitare de limbi străine la Universitatea din București (1975). În anul 1972, a obținut titlul științific de doctor în drept al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca.

După absolvirea Facultății, a lucrat o scurtă perioadă ca procuror stagiar (1959-1960). Apoi, în anul 1960, a fost angajat în învățământul superior la Facultatea de Drept a Universității din București, unde a urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: preparator, asistent, lector, conferențiar și, din anul 1991, profesor universitar de drept constituțional și instituții politice. Între anii 1992-1994, a fost șeful Catedrei de Drept public. În prezent, este și conducător științific de doctorat la Facultatea de Drept - Universitatea din București.

După Revoluția din decembrie 1989, prof. dr. Ioan Muraru a îndeplinit funcțiile de membru în Comisia de redactare a legii electorale din 1990; membru în Comisia parlamentară pentru redactarea proiectului Constituției României (1990-1991); membru în Comitetul Director al Institutului Român pentru Drepturile Omului; membru al Senatului Universității din București.

În anul 1992 a fost numit, de către Camera Deputaților, în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani. De asemenea, în perioada 1995-1998, a îndeplinit funcția de președinte al Curții Constituționale. Mandatul său de judecător a expirat în anul 2001.

După expirarea mandatului de judecător la Curtea Constituțională, prin Decretul nr. 668 din 17 august 2001 al Președintelui României, Florin Bucur Vasilescu a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Tunisiană. A fost rechemat în țară în anul 2006 și pensionat.

În anul 2000, a fost decorat de către președintele României, Emil Constantinescu, cu Ordinul Național "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce.

La data de 4 octombrie 2001, Ion Muraru a fost ales de către Senatul României în funcția de Avocat al Poporului, fiind reales de către Parlamentul României la 10 mai 2006, pentru un mandat de cinci ani.[1]

În prezent, prof. univ. dr. Ioan Muraru predă ca profesor de drept constituțional și instituții politice la Facultatea de Drept a Universității București. Este căsătorit și are doi copii.

Lucrări publicate și distincții obținuteModificare

Ioan Muraru este autor de manuale, cursuri și monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional, dintre care menționăm următoarele:

  • Constituția României – comentată și adnotată (Regia autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1992) - în colaborare cu Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Florin Bucur Vasilescu, Ioan Deleanu și Ioan Vida;
  • Dreptul parlamentar românesc (1994, reeditată în 1995 și 2005) - în colaborare cu Mihai Constantinescu;
  • Drept constituțional și instituții politice, 2 vol. (2003, reeditat în 2006) - în colaborare cu Elena Simina Tănăsescu;
  • Liber Amicorum - Despre constituție și constituționalism (Ed. Hamangia, 2006).

El a participat la numeroase simpozioane, colocvii și sesiuni științifice organizate în țară și peste hotare, pe teme de Drept constituțional. El a organizat un Centru de Drept Constituțional și Instituții Politice, al cărui director este, pe lângă Facultatea de Drept a Universității din București, care colaborează pe linie științifică cu centrul similar de la Universitatea Paris I- Sorbona.

Pentru activitatea sa științifică, prof. dr. Ioan Muraru a obținut următoarele distincții:

  • Titlul de conferențiar universitar evidențiat (19 iunie 1984);
  • Diploma de merit pentru importanta contribuție la edificarea statului de drept din România, conferită de Uniunea juriștilor democrați din România și revista "Palatul de Justiție" (1992);
  • Premiul "Mircea Manolescu" pe anul 1994;
  • Diploma de onoare și medalia Justiției Române (1995);
  • Medalla del Tribunal Constitucional Madrid (15 martie 1996);
  • Orden al merito en la funcion judicial Republica Venezuela, Consejo de la judicatura, Caracas, 26 de Marzo de 1996;
  • Premiul "Istrate Micescu", acordat de Uniunea Juriștilor din România (anul 2000);
  • Ordinul Național "Pentru merit în grad de Mare Cruce", acordat prin decret al Președintelui României (2000).

NoteModificare

Legături externeModificare

Interviuri