Ion Dobran
Ion Dobran | |
G-ral av. Ion Dobran (în fotografie, locotenent) în carlinga unui Bf 109G | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 5 februarie 1919 Văleni-Podgoria, județul Argeș, Regatul României |
Decedat | (102 ani) |
Cetățenie | România |
Ocupație | ofițer de aviație[*] |
Activitate | |
A luptat pentru | România |
Ani de serviciu | 1942 - 1973 |
Gradul | General locotenent de aviație |
Unitatea | Grupul 9 Vânătoare 19 aprilie 1942 - 14 august 1943 și 26 octombrie 1943 - 9 mai 1945 Grupul 7 Vânătoare 14 august 1943 - 26 octombrie 1943[1] |
A comandat | Escadrila 48 Vânătoare din Grupul 9 Vânătoare |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial |
Decorații și distincții | |
Decorații | Ordinul Steaua României, Ordinul Coroana României, Ordinul Virtutea Aeronautică, Ordinul Virtutea Aeronautică Cavaler, Ordinul Virtutea Aeronautică Ofițer, Ordinul Leul Alb Cehoslovac, |
Modifică date / text |
Ion Dobran (n. 5 februarie 1919, Văleni-Podgoria, județul Argeș, Regatul României - d. 24 septembrie 2021) a fost un aviator militar român, unul din așii aviației de vânătoare române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. A zburat inițial pe avionul IAR 80, iar ulterior pe Bf 109G.
A participat la războiul din Est, la campania de la Mariupol, luptând împotriva aviației URSS, la apărarea regiunii petrolifere Ploiești, luptând împotriva aviației de bombardament americane și la campania din Cehoslovacia, luptând împotriva Germaniei, efectuând misiuni inclusiv în 9 mai 1945, ultima zi a războiului. A fost comandantul Escadrilei 48 Vânătoare (albastră) din Grupul 9 Vânătoare.[2] A luat parte la 340 de misiuni, 74 de lupte aeriene și a avut 10 victorii aeriene confirmate, 3 probabile și una la sol.[1] A fost decorat cu Ordinul Steaua României, Ordinul Coroana României și Ordinul Virtutea Aeronautică. În data de 30 ianuarie 2019, a fost înaintat la gradul de general locotenent de aviație în retragere.
Biografie
modificareLocotenentul av. Ioan Dobran a fost decorat cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Crucea de Aur cu prima și a doua baretă (ambele la 6 octombrie 1944).[3]
Decorații
modificare- Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Crucea de Aur cu 1 baretă (6 octombrie 1944)[3]
- Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Crucea de Aur cu 2 barete (6 octombrie 1944)[3]
Note
modificareBibliografie
modificare- Ion Dobran - Jurnalul locotenentului Dobran, București: Editura Modelism, 1998, ISBN 973-97984-4-6
- Vasile Tudor - Un nume de legenda - Căpitan av. erou Alexandru Șerbănescu, București: Editura Modelism, 1998, ISBN 973-97984-9-7
- Tudor Nicola, Ion Marin - Zburătorii grupului Șerbănescu, București: Editura Modelism, 2000, ISBN 973-98883-9-9
- Cornel Marandiuc - Inimi cât să cuprindă cerul patriei, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1985
- Medin Robănescu, Teodor Liviu Moroșanu - Aviația Română în timpul celui de al Doilea Război Mondial, București: Editura Romec Press SRL, 2003, ISBN 973-99894-0-3
Bibliografie suplimentară
modificare- Ion Bucurescu - Aviația Română pe Frontul de Est și în apărarea teritoriului, București: Editura Fast print, 1994
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Ion Dobran vorbind la comemorarea lui Alexandru Șerbănescu din 18 august 2005 pe YouTube
- en Ion Dobran - Serbanescu's last wingman. Arhivat în , la Wayback Machine. la elknet.pl
- en "Knights of the Sky" documentary (2010) de Kogainon Films (Boston, MA)
- http://presamil.ro/generalul-locotenent-ret-ion-dobran-sarbatorit-la-100-de-ani/