Ion Hartulari-Darclée

(Redirecționat de la Ion Hartulary-Darclée)
Ion Hartulari-Darclée
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
dirijor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ion Hartulari-Darclée[3][4] (n. , Paris, Franța – d. , București, România) a fost un dirijor și compozitor român, singurul fiu al sopranei Haricleea Darclée și a lui Iorgu Hartulari.

Biografie

modificare

A studiat cu maeștri de seamă, ca André Gédalge, Xavier Leroux și Charles-Marie Widor.

S-a întors în țară în plină maturitate creatoare și a activat, ca dirijor al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii, timp de un sfert de veac, la alcătuirea și formarea artistică a orchestrei de studio. Între timp, a continuat să compună.

Lucrări

modificare

Este autor de opere și operete (Amorul mascat, Capriciu antic, Amazoana, Miracolul cameliilor, Zig-Zag, Operetta, Margery), muzică vocal-simfonică (poemul Visul lui Bălcescu), simfonii (Vârful cu dor) precum și suita Picturi de Grigorescu.[5][6]

Distincții

modificare
  1. ^ Geni.com, accesat în  
  2. ^ Library of Congress Authorities, accesat în  
  3. ^ Sbârcea, George; Hartulari–Darclée, Ion. DARCLÉE. Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. p. 248. 
  4. ^ Dicționar Enciclopedic Romîn. VOL. II D – J. București, 1964: Academia Republicii Populare Romîne, Editura Politică,. p. 16. 
  5. ^ Campania Mari Români
  6. ^ „Ce s-a intamplat azi in muzica? (7 iulie)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 454.
  8. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 173 din 7 mai 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni ai artei și unor tehnicieni din domeniul radiodifuziunii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 24, 18 mai 1954, pp. 193–194.
  9. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 276 din 29 mai 1956 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni ai artei, precum și unor tehnicieni și lucrători din cadrul Direcției Generale a Radiodifuziunii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 18, 27 iunie 1956, pp. 127–128.

Bibliografie

modificare
  • Sbârcea, George; Hartulari–Darclée, Ion. DARCLÉE. București 1962: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., 264 pag. ;
  • Dicționar Enciclopedic Romîn. VOL. II D – J. București, 1964: Academia Republicii Populare Romîne, Editura Politică, 948 pag. ;

Vezi și

modificare