Ion Sichitiu

general român
Ion Sichitiu
Ioan Sichitiu.jpg
Ion Sichitiu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Rugi, Turcinești, Gorj, România[2] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Penitenciarul Aiud, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiMedalia „Avântul Țării”
Ordinul național „Steaua României” ()
Ordinul Coroana României
Legiunea de Onoare în grad de cavaler[*]
Tudor Crown[*]  Modificați la Wikidata
Cariera politică
Șef al Statului Major General al Armatei Române Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deNicolae Samsonovici
Succedat deȘtefan Ionescu

Ioan Sichitiu (n. ,[1] Rugi, Turcinești, Gorj, România[2] – d. ,[1] Penitenciarul Aiud, România) a fost un politician și general român.

StudiiModificare

A urmat Școala fiilor de militari din Craiova, Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1897-1899, șef de promoție), Școala specială de artilerie și geniu din Charlottemburg, Germania (1902-1904) și Școala Superioară de Război (1909-1911), pe care a absolvit-o ca șef de promoție, avându-i colegi pe Ion Antonescu și Florea Țenescu.

Grade și funcțiiModificare

Grade

Funcții

A fost ministru al agriculturii și domeniilor în Guvernul Ion Antonescu în perioada 27 ianuarie 1941 - 19 martie 1942, funcție din care a demisionat pentru că nu era de acord cu angajarea armatei în răsărit[3].

Pe 20 mai 1944 se fac arestări masive în rândul foștilor demnitari ai Guvernului Antonescu]] care au făcut parte din aparatul economico-financiar. Pe 3 octombrie la secția a VII-a Curții Criminale din București începe judecarea "lotului de miniștri antonescieni, autorii aservirii României la carul imperialismului fascist german".

Pe 24 mai este arestat. Pe 9 octombrie Comitetul de judecată al Curții Criminale secția a VII-a pronunță sentința în procesul miniștrilor antonescieni. Și este condamnat la 10 ani temniță grea.

A decedat la 29 aprilie 1952, în închisoarea Aiud.

După căderea regimului comunist, revista Gândirea militară românească acordă premii naționale care poartă numele unor distinse personalități militare printre care generalul de corp de armată Ion Sichitiu.[4]

DecorațiiModificare

  • Medalia “Carol I”
  • “Crucea Comemorativă de Război”
  • “Avântul Țării”
  •   Ordinul „Steaua României” în gradul de Clasa I (7 noiembrie 1941)[5]
  • “Coroana României”, clasa a III-a
  • “Legiunea de onoare” în grad de cavaler (Franța)
  • “Coroana Imperiului Britanic” (Marea Britanie)
  • “Coroana Italiei” (Italia) și altele.

A publicat, multe lucrări.

NoteModificare

  1. ^ a b c d Ioan Sichitiu 
  2. ^ a b Generalul care a contribuit decisiv la modernizarea Armatei Române şi a murit într-o închisoare comunistă. Povestea strălucitorului Ioan Sichitiu 
  3. ^ „Agentia Nationala de Presa AGERPRES”. Documentare.agerpres.ro. Accesat în . 
  4. ^ [1][nefuncțională]
  5. ^ Decretul Regal nr. 3.065 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.997.