Ion Vlădoiu

fotbalist român
Ion Vlădoiu
Informații generale
Nume complet Ion Vlădoiu
Data nașterii (56 de ani)[1]
Locul nașterii Călinești, România
Înălțime 168 cm
Greutate 73 kg
Poreclă Charlie[2]
Post Atacant
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1987–1990 Argeș Pitești 75 (13)
1990–1993 Steaua București 76 (24)
1993–1995 Rapid 43 (22)
1995–1996 Steaua București 33 (26)
1996–1998 Köln 51 (10)
1998–1999 Dinamo 36 (26)
1999–2000 Offenbach 15 (5)
2000–2001 Steaua București 13 (10)
2001–2002 Argeș Pitești 16 (8)
2002 FCU Craiova 13 (2)
2002-2004 Argeș Pitești 16 (0)
2004 UTA Arad 3 (1)
Total: 390 (147)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1992–2000 România 28 (2)
Echipe antrenate
2010 Argeș Pitești
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Ion Vlădoiu (n. , Călinești, Argeș, România) este un fost fotbalist român, actualmente antrenor. Este cunoscut mai bine ca Jean Vlădoiu. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la turneele finale din perioada 1990-2000 și pentru întreaga activitate.[3][4]

Cariera de jucător

modificare

Atacant român și-a început cariera de fotbalist la formația CSȘ Aripi Pitești. De la formația unde și-a petrecut inițierea în fotbal, Vlădoiu a fost transferat de simbolul orașului Pitești, FC Argeș. La data de 31 octombrie 1987, Vlădoiu debuta în Divizia A, într-un meci împotriva Oțelului. În perioada de transferări din iarna anului 1991, Vlădoiu a fost cedat de clubul piteștean la Steaua București.

A câștigat alături de Steaua un titlu de campion al României, în sezonul 1992-1993, și a disputat în această primă perioadă în care e evoluat la formația roș-albastră 77 de meciuri, înscriind 24 de goluri. A plecat, în pauza de iarnă a următorului sezon, la una din marile rivale ale Stelei, Rapid București. A jucat timp de un an și jumătate pentru formația de sub podul Grant, timp în care a evoluat în 44 de meciuri (a lipsit în doar un singur meci) și a înscris un număr de 22 de goluri. S-a întors la Steaua în anul 1995, devenind golgheterul campionatului alături de formația care avea să câștige Liga 1 în acel sezon 1995-1996. La sfârșitul campionatului, după un obicei al acelor ani, s-a transferat în străinătate.

 
Ion Vladoiu.

Destinația sa a fost formația de primă ligă din Germania 1.FC Koln, care a plătit în schimbul atacantului suma de 800.000 de dolari. A evoluat în atacul formației din Koln alături de austriacul Toni Polster și a bifat 51 de prezențe în Bundesliga, marcând 10 goluri. Retrogradarea Koln-ului a însemnat revenirea în țară a lui Vlădoiu, care nu s-a întors nici la Steaua, nici la Rapid, ci la marea rivală a acestor două cluburi, Dinamo București. Timp de un an jumătate, cât a stat în Ștefan cel Mare, Vlădoiu a evoluat în 36 de meciuri și a înscris 26 goluri. A revenit în iarna anului 2000 în Germania, de data aceasta în 2.Bundesliga, ligă pe care o evitase prin transferul de la Koln la Dinamo. Echipa la care a evoluat timp de un an s-a numit Kickers Offenbach, iar jucătorul român a disputat un număr de 15 partide și a înscris 5 goluri pentru formația de pe Main.

A revenit în România în 2001, pentru a juca, pentru a treia oară, la Steaua. După ce a evoluat în 15 meciuri pentru echipa din Ghencea și și-a mai trecut în palmares 10 goluri în Liga 1, Vlădoiu s-a întors la clubul care l-a lansat în fotbalul mare, FC Argeș. Încă 16 meciuri în prima divizie din România și 8 goluri pentru Vlădoiu, care avea să plece la finele sezonului la FC Universitatea Craiova. După o scurtă experiență la Craiova, formație pentru care a marcat doar două goluri în 13 meciuri, s-a întors la FC Argeș, unde a mai evoluat în 16 meciuri, de data aceasta fără să mai marcheze niciun gol. Cariera și-a încheiat-o în Liga a doua din România, la UTA din Arad, unde a evoluat în 3 meciuri și a marcat un gol.

Cariera la echipa națională

modificare

Vlădoiu a debutat la echipa națională la data de 14 noiembrie 1992, într-un meci împotriva Cehoslovaciei. A evoluat pentru naționala de fotbal a României în 28 de meciuri, marcând două goluri în tricoul echipei naționale. Vlădoiu a făcut parte din loturile României pentru Campionatul Mondial din 1994 și pentru Campionatul European din 1996, dar va rămâne memorabil datorită unui gest nesportiv dint-un meci disputat împotriva Elveției, la Mondialul American. Atunci, la doar câteva zeci de secunde după ce a intrat pe teren, Vlădoiu a primit cartonașul roșu, în urma unei intrări extrem de dure asupra elvețianului Cristophe Ohrel.

Cariera de antrenor

modificare

După ce și-a încheiat cariera de jucător, Vlădoiu a ales meseria antrenoratului. Prima echipă pe care a antrenat-o a fost FC Snagov, o echipă care se afla în acel moment în Liga a doua din România. În același an, a fost chemat pentru a antrena FC Național, echipă care rămăsese fără antrenor după demiterea lui Marin Dună. Până la urmă, formația din Parcul cu Platani a fost părăsită și de Vlădoiu după doar câteva etape, iar în acel sezon avea să retrogradeze în Liga a doua.

Statistici

modificare
  • Jean Vlădoiu a evoluat în 324 de meciuri în Liga 1 și a înscris 130 de goluri.
  • A câștigat Campionatul României de trei ori: în 1993, 1996 și 2001, de fiecare dată cu Steaua.
  • A câștigat Cupa României de două ori, în 1992 și 1996, tot cu Steaua.
  • A fost golgheterul Ligii 1 în 1996.
  1. ^ Ion Vladoiu, Transfermarkt, accesat în  
  2. ^ „Jean Vlădoiu: "În 1994, Gică Popescu m-a dat afară din lot!", Libertatea, , accesat în  
  3. ^ „DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv” (PDF). Monitorul Oficial al României Nr. 241. . p. 5. Accesat în . 
  4. ^ „Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc”. Administrația Prezidențială. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare
  • Jean Vlădoiu - o stea printre stele, Ilie Dobre, Editura Horion, 1996

Legături externe

modificare