Iulia Soare
Iulia Soare | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Lilly Sonnenfeld |
Născută | Galați, România |
Decedată | (51 de ani) București, România |
Cetățenie | Regatul României România |
Ocupație | traducătoare scriitoare redactor[*] |
Limbi vorbite | limba română[1] limba franceză[2] |
Activitate | |
Studii | Universitatea din București |
Modifică date / text |
Iulia Soare,[3] pe numele real Lilly Sonnenfeld, (n. , Galați, România – d. , București, România) a fost o prozatoare și traducătoare română.
Biografie
modificareS-a născut la Galați în familia lui Adolf Sonnenfeld și a Iuliei Sofia (n. Lack), primind la naștere numele de Lilly (Lili) Sonnenfeld. A urmat școala primară (1927–1931) și liceul la Galați (1931–1939), după care, în 1939, a început studii la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care le-a întrerupt în perioada războiului și le-a încheiat în 1946.[4]
După absolvirea facultății a lucrat ca redactor la Editura Politică, Editura de Stat pentru Literatură și Artă și Editura Meridiane (1946–1954), pensionându-se în 1954 pe motiv de boală.[4] A scris romanul-cronică Familia Calaff (1956), despre familia fabricantului evreu de lumânări și săpun Emil Calaff, trei volume de nuvele (O plimbare la Băneasa, 1962; Vârsta de bronz, 1969; Duminică frumoasă de primăvară, 1971) cu teme istorice sau axate pe biografii „neinteresante” ale unor indivizi blazați, în pragul senectuții, și un studiu critic despre Stendhal (1957).[4] Criticii literari ai vremii au comparat cu o oarecare timiditate romanul Familia Calaff al Iuliei Soare cu romanul Casa Buddenbrook al lui Thomas Mann, reproșându-i însă „realismul burghez”.[5] Iulia Soare a tradus din operele lui Pierre Daix, Étienne Bonnot de Condillac, Karel Čapek, Hervé Bazin, Jules Verne, Georges Duhamel, André Gide ș.a.[4]
A murit în 1971 la București și a fost incinerată.[6]
Scrieri
modificare- Familia Calaff, roman, București, 1956;
- Stendhal, Ed. Tineretului, București, 1957;
- O plimbare la Băneasa, nuvele, București, 1962;
- Vârsta de bronz, nuvele, București, 1969;
- Duminică frumoasă de primăvară, nuvele, Ed. Cartea Românească, București, 1971.
Traduceri
modificare- Stefan Żeromski, Doctorul Judym, în colaborare cu Rodica Ciocan, cuvânt înainte de Olga Zaicik, București, 1958;
- Borisav Stancovici, Sânge stricat, în colaborare cu George Bulic, București, 1959;
- Jacques-Yves Cousteau și Frédéric Dumas, Lumea tăcerii, București, 1960;
- Pierre Daix, Ultima fortăreață, București, 1960;
- Luis Goytisolo Gay, La marginea Barcelonei, în colaborare cu Paul Teodorescu, București, 1961;
- Étienne Bonnot de Condillac, Tratatul despre senzații, studiu introductiv și note de Dan Bădărău, București, 1962;
- Phanishvarnath Renu, Val întinat, în colaborare cu Tatiana Panaitescu, București, 1962;
- Karel Čapek, Opere alese, I–II, în colaborare cu Ihor Lemnij, București, 1963;
- Hervé Bazin, Vipera sugrumată. Moartea căluțului, pref. de Val Panaitescu, București, 1964;
- Jules Verne, În fața steagului, București, 1965;
- Henrik Pontoppidan, Per cel norocos, în colaborare cu Al. Budișteanu, pref. de Aurel Martin, București, 1965;
- Roger Martin du Gard, Jean Barois, pref. de Val Panaitescu, București, 1966;
- André Gide, Pivnițele Vaticanului, pref. de Nicolae Manolescu, București, 1966 (altă ed., 1993);
- Georges Duhamel, Viața și aventurile lui Salavin, I–III, București, 1966;
- Georges Duhamel, Cronica familiei Pasquier, I–III, pref. de Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1968;
- Gottfried Keller, Heinrich cel verde, I–III, în colaborare cu Dragoș Vacariuc, pref. și tabel cronologic de H. Müller, București, 1970;
- Anghelos S. Vlahos, Stăpânul meu Alcibiade, în colaborare cu Antița Augustopol-Jucan, București, 1970;
- André Gide, Călătorie în Congo, București, 1971.
Note
modificare- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Marian Popa (). Dicționar de literatură română contemporană. București: Editura Albatros. p. 553.
- ^ a b c d Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. II (M–Z), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 579. ISBN: 973-697-758-7
- ^ Edgar Reichmann, Magda Jeanrenaud, O fereastră către lume : eseuri și articole despre cultura română (1965–2002), Editura Paralela 45, București, 2003, p. 20.
- ^ „Lista românilor celebri care au fost sau au dorit să fie incinerați”, Proalba.ro, accesat în
Bibliografie
modificare- Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. II (M–Z), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 579. ISBN: 973-697-758-7