Deschide meniul principal

J. Š. Kvapil, pe numele real Josef Šofferle, (n. 29 martie 1904, Nová Sídla u Litomyšle - d. 1 iunie 1975, Hranice na Moravě) a fost un profesor universitar și istoric literar ceh, autor al mai multor traduceri ale operelor literare românești în limba cehă.

BiografieModificare

Josef Šofferle a studiat la Facultatea de Filozofie a Universității Caroline din Praga și în Franța, după care a devenit profesor de limbile cehă și franceză la licee din Kladno și Praga. S-a familiarizat cu limba română la cursurile ținute de profesorul Gheorghe Staca (1884-1958) la Universitatea Carolină. A efectuat mai multe călătorii de studii în România la Vălenii de Munte și Brașov, stabilind legături cu personalități ale culturii române precum Victor Ion Popa și Tudor Arghezi.[1] A colaborat cu Dumitru Crânjală în promovarea literaturii cehe în România și în realizarea de traduceri din limba română.[1] A publicat un studiu informativ privind dezvoltarea și direcțiile literaturii române contemporane (1938). A folosit pseudonimul J. Š. Kvapil format din inițialele prenumelui și numelui său și inițialele orașului natal al soției sale.

În anul universitar 1950-1951 a participat la înființarea unei secții de limba și literatura română în cadrul Catedrei de Limbi romanice de la Facultatea de Filozofie a Universității Caroline din Praga și a susținut prelegeri despre istoria literaturii române.[1] În anii următori, a obținut un post de profesor de literatură franceză la Facultatea de Filozofie a Universității Palacký din Olomouc, unde a deschis, împreună cu Vladimír Hořejší, un lectorat de limba română.[1][2] A predat la Olomouc până în 1974.[1]

A realizat traduceri ale unor opere literare importante ale literaturii române printre care: Ochii Maicii Domnului (1936) de Tudor Arghezi, Velerim și Veler, Doamne (1942) de Victor Ion Popa,[3] O scrisoare pierdută (1953) de Ion Luca Caragiale, Ciocoii vechi și noi (1958) de Nicolae Filimon[4] și Mara (1973) de Ioan Slavici.[5] A format o serie de traducători de limba română în cadrul Uniunii Scriitorilor Cehoslovaci.[1]

Lucrări (selecție)Modificare

  • Literatura cehoslovacă contemporană, Praga, 1937 - împreună cu Dumitru Crânjală
  • Gotický Zeyer, Václav Petr, Praga, 1942
  • Venkov v současné české beletrii, Václav Petr, Praga, 1944

TraduceriModificare

  • Tudor Arghezi, Oči Matky Páně (Ochii Maicii Domnului, J. Šnajdr, Kladno, 1936)
  • Victor Ion Popa, Radujme se, haleluja... (Velerim și Veler, Doamne, Evropský literární klub, Praga, 1942)
  • Ion Luca Caragiale, Ztracený dopis (O scrisoare pierdută, SNKLHU, Praga, 1953 + alți traducători)
  • Nicolae Filimon, Staří i noví povýšenci (Ciocoii vechi și noi, SNKLHU, Praga, 1958)
  • Ioan Slavici, Mara (Mara, Odeon, Praga, 1973)

NoteModificare

  1. ^ a b c d e f Gabriel Mareș, Literatura română în spațiul ceh sub regim comunist, Ed. All Educational, București, 2013.
  2. ^ „Limba și literatura română în universitățile din Cehoslovacia”, în revista Limbă și literatură, 1986, p. 61.
  3. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2: I-Z, 2014, p. 232.
  4. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 1: A-H, 2014, p. 445.
  5. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2: I-Z, 2014, p. 323.