Jack Vance
Date personale
Nume la naștereJohn Holbrook Vance Modificați la Wikidata
PoreclăJack Vance Modificați la Wikidata
Născut[1][4][5][6] Modificați la Wikidata
California, SUA[7] Modificați la Wikidata
Decedat (96 de ani)[1][4][5][6] Modificați la Wikidata
Oakland, California, SUA Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (bătrânețe) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
romancier[*]
scriitor de literatură științifico-fantastică[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[8][9][10] Modificați la Wikidata
PseudonimEllery Queen, Alan Wade, Peter Held, John van See, Jay Kavanse  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Berkeley din California ()
Limbilimba engleză  Modificați la Wikidata
PatronajUnited States Merchant Marine[*][[United States Merchant Marine (U.S. civilian mariners)|​]]  Modificați la Wikidata
Specie literarăfantezie, științifico-fantastic, mister  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeDying Earth[*][[Dying Earth |​]]
Lyonesse Trilogy[*][[Lyonesse Trilogy |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Nebula pentru cea mai bună nuvelă[2]
Premiul Edgar[3]
Damon Knight Memorial Grand Master Award[*][[Damon Knight Memorial Grand Master Award (award)|​]]
Science Fiction and Fantasy Hall of Fame[*][[Science Fiction and Fantasy Hall of Fame |​]]
Premiul Hugo pentru cea mai bună povestire
Premiul World Fantasy pentru cel mai bun roman
Premiul Hugo pentru cea mai bună nuveletă
Hugo Award for Best Related Work[*][[Hugo Award for Best Related Work (award conferred by World Science Fiction Society)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

John Holbrook Vance (n. , California, SUA – d. , Oakland, California, SUA) a fost un autor american de literatură fantastică și științifico-fantastică. Majoritatea operelor sale au fost publicate sub numele de Jack Vance. Vance a publicat 11 romane polițiste ca John Vance Holbrook și 3 sub pseudonimul Ellery Queen. A mai folosit și alte nume: Alan Wade, Peter Held, John van See sau Jay Kavanse[11]. A câștigat mai multe premii: Premiul Hugo în 1963 pentru The Dragon Masters, în 1967 pentru The Last Castle și în 2010 pentru memoriile sale This is me, Jack Vance, un Premiu Nebula în 1966 tot pentru The Last Castle; Premiul Jupiter în 1975; World Fantasy Award în 1984 pentru realizările sale de-o viață și în 1990 pentru Lyonesse: Madouc. A primit Premiul Edgar pentru cel mai bun roman de suspans primul în 1961 pentru The Man in Cage. În 1992 el a fost oaspete de onoare la Worldcon în Orlando, Florida. În 1997 a fost numit un SFWA Grand Master. New York Times Magazine îl descrie în 2009 pe Vance ca fiind una dintre vocile literaturii americane cele mai distinse și subevaluate[12].

A fost influențat de Jeffery Farnol, P.G. Wodehouse și L. Frank Baum, potrivit declarațiilor scriitorului[13]. A influențat scriitori ca Michael Chabon, Frank Herbert, Michael Moorcock, Roger Zelazny, Gene Wolfe, Terry Pratchett, Gardner Dozois, Neil Gaiman, George R. R. Martin, Terry Dowling, Poul Anderson, Robin Hobb, Dan Simmons, Kage Baker, Robert Silverberg, Dean Koontz, Ursula K. Le Guin.

Biografie modificare

Bibliografie selectivă modificare

Literatură Fantastică modificare

The Dying Earth modificare

Lyonesse modificare

  • Lyonesse: Suldrun's Garden (1983) (altă denumire Lyonesse and Suldrun's Garden)
  • Lyonesse: The Green Pearl (1985) (altă denumire The Green Pearl)
  • Lyonesse: Madouc (1989) (altă denumire Madouc)

Science fiction modificare

Seria The Demon Princes modificare

The Cadwal Chronicles modificare

Alastor modificare

Durdane modificare

Tschai modificare

Romane care nu aparțin unor serii de science fiction modificare

Selecție de nuvele modificare

Thrillere/Polițiste modificare

Colecții de povestiri (selecție) modificare

  • Future Tense (1964)
  • The World Between and Other Stories (1965)
  • The Many Worlds of Magnus Ridolph (1966)
  • Eight Fantasms and Magics (1969)
  • Lost Moons (1982)
  • The Narrow Land (1982)
  • The Augmented Agent and Other Stories (1986)
  • The Dark Side of the Moon (1986)
  • Chateau D'If and Other Stories (1990)
  • When the Five Moons Rise (1992)
  • Tales of the Dying Earth (1999)
  • The Jack Vance Treasury (2006)
  • Wild Thyme, Green Magic (2009)

Autobiografie modificare

  • This Is Me, Jack Vance! (Subterranean Press, 2009) (a câștigat Premiul Hugo în 2010[14])

Cărți inspirate de Vance modificare

  • A Quest for Simbilis (1974) și The Mines of Behemoth (1997) de Michael Shea
  • Dinosaur Park de Hayford Peirce (Tor, NY, 1994).
  • Fane de David M. Alexander (un prieten vechi al lui Vance). (Pocket Books, NY, 1981).
  • Fools Errant (Aspect Books, 2001), Fool Me Twice (Aspect Books, 2001), Black Brillion (Tor, 2004), Majestrum (Night Shade Books), The Spiral Labyrinth (Night Shade), The Gist Hunter (povestiri) (Night Shade) de Matt Hughes
  • The Pharaoh Contract (Bantam, 1991), Emperor of Everything (Bantam, 1991), Orpheus Machine (Bantam, 1992) de Ray Aldridge
  • Gene Wolfe a recunoscut că The Dying Earth a influențat lucrarea sa The Book of the New Sun.[15]
  • Dan Simmons's Hyperion series (Hyperion, The Fall of Hyperion, Endymion, The Rise of Endymion) are multe ecouri din opera lui Vance, așa cum o recunoaște în mod explicit într-una din cărțile sale de mai târziu.
  • The Golden Age de John C. Wright are unele asemănări cu lucrările lui Jack Vance, inclusiv un limbaj ornamentat și o cultură sterilă în stil baroc răsturnată pe o singură individualitate.
  • The Arbiter Tales (1995–6), trei romane de L. Warren Douglas, au fost puternic influențate de povestirile cu Alastor Cluster ale lui. Primul său roman, A Plague of Change (1992), este dedicat lui Jack Vance.[16]
  • The Dog of the North (2008), o fantezie de Tim Stretton, puternic influențată de lucrările lui Vance, după cum Tim Stretton a confirmat pe blogul său.[17]
  • Songs of the Dying Earth (2009), o antologie în cinstea seriei Dying Earth scrisă de Jack Vance [18]. Antologia a fost editată de George R. R. Martin și Gardner Dozois, amândoi fani ai lui Vance.
  • Jocul video RPG Dungeons and Dragons și literatura asociată utilizează un sistem magic inspirat din seria Dying Earth a lui Jack Vance [19]
  • Două RPG: Lyonesse editat de Men In Cheese și Dying Earth editat de Pelgrane Press.

Note modificare

  1. ^ a b c d „Jack Vance”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ https://nebulas.sfwa.org/nominees/jack-vance/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://theedgars.com/awards/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b c d Jack Vance, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Jack Vance, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  7. ^ „Jack Vance”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ „All Title Index”. integralarchive.org (Foreverness, the Vance Integral Edition resource site). 
  12. ^ Rotella, Carlo (19 iulie 2009). "The Genre Artist". The New York Times Magazine. http://www.nytimes.com/2009/07/19/magazine/19Vance-t.html?_r=1. Retrieved 2009-07-18.
  13. ^ articole în Cosmopolis
  14. ^ Locus Online News » 2010 Hugo Awards Winners
  15. ^ Suns New, Long, and Short: An Interview with Gene Wolfe Arhivat în , la Wayback Machine. by Lawrence Person, Nova Express Online, 1998
  16. ^ „Douglas's website”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Why I Write and Choosing what to write, blog posts by Tim Stretton
  18. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ [1]

Legături externe modificare