Jean-Philippe Loys de Chéseaux

astronom elvețian
Jean-Philippe Loys de Chéseaux

Jean-Philippe Loys de Chéseaux
Date personale
Născut4 mai 1718
Lausanne, Elveția
Decedat30 noiembrie 1751
Paris, Franța
Frați și suroriCharles-Louis Loys[*][[Charles-Louis Loys (istoric elvețian)|​]][1] Modificați la Wikidata
NaționalitateElveţia Elveția
Ocupațieastronom Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăCheseaux, Vaud
Domeniuastronomie
Cunoscut pentruMarea Cometă din 1774
(C/1743 X1), denumită Cometa lui de Chéseaux;
alte obiecte astronomice
SocietățiAcademia Franceză de Științe,
Academia de Științe din Sankt Petersburg,
Academia Regală Suedeză de Științe,
Academia din Göttingen
Royal Society

Jean-Philippe Loys de Chéseaux, cunoscut și sub numele de Jean-Philippe de Chéseaux (n. , Lausanne, cantonul Vaud, Elveția – d. , Paris, Regatul Franței), a fost un astronom de reputație europeană.

Biografie

modificare

Jean-Philippe Loys de Chéseaux s-a născut într-o familie nobilă care poseda domeniul de la Cheseaux, aproape de Lausanne, în Vaud (Elveția).

După ce a studiat sub îndrumarea bunicului său, din partea mamei, matematicianul și filosoful din Lausanne, Jean-Pierre de Crousaz, Jean-Philippe de Loys și-a instalat un observator la castelul său de la Cheseaux-sur-Lausanne în 1736.[3] Acolo a realizat măsurători astronomice și trigonometrice, care i-au permis nu doar redesenarea hărții cantonului Vaud, ci și descoperirea unor comete și anticiparea traiectoriei acestora. În urma observațiilor, și-a publicat în 1744, la Marc-Michel Bousquet, Traité de la comète care a făcut senzație și l-a consacrat la vârsta de 26 de ani. În tratat descrie fenomene astronomice observate între decembrie 1743 și martie 1744. Această cometă, denumită Cometa de Chéseaux (C/1743 X1), se caracteriza prin cozi multiple și, fără îndoială, a fost cea mai frumoasă din secolul al XVIII-lea.[4] Apoi a descoperit și alte comete, printre care C/1746 P1.

De atunci Jean Philippe Loys de Chéseau a fost considerat de semenii săi drept unul dintre cei mai mari oameni de știință ai timpului său: a devenit membru al academiilor din Paris, din Sankt Petersburg, din Stockholm, din Göttingen și din Londra. În 1746 a prezentat o listă de nebuloase, care cuprindea opt din descoperirile sale, la Academia Franceză de Științe.

Foarte solicitat de prietenii săi parizieni care doreau să beneficieze de descoperirile sale, Loys de Cheseaux s-a dus în capitala franceză unde a murit puțin timp după aceea, la 30 noiembrie 1751. Decesul său a suscitat o mare emoție nu doar la Lausanne, ci și în rândul comunității științifice. La câteva luni după moartea sa, Journal helvétique i-a consacrat un elogiu de aproape treizeci de pagini.

Loys de Cheseaux este unul dintre primii care au formulat versiunea modernă a paradoxului lui Olbers.

S-a interesat de cronologia biblică, intenționând să calculeze data exactă a Răstignirii lui Hristos, analizând observațiile astronomice din Cartea lui Daniel. Această lucrare a fost publicată postum în Mémoires posthumes de M. de Chéseaux (1754).

Comete descoperite

modificare

De Cheseaux a descoperit câteva comete, între care:[5]

Roiuri și nebuloase descoperite

modificare
Descoperiri
Numele obiectului Anul descoperirii
M71 1745 sau 1746
M25 1745
M4 1746
M16 1746
M17 1746
M35 1746
  • Traité de la Comète qui a paru en décembre 1743 & en janvier, février & mars 1744, Bousquet et Compagny, Lausanne et Genève, 1744 ; avec observations de Jacques Cassini.
  • Essais de physique, 1743.
  • Mémoires posthumes de monsieur Jean Philippe Loys de Cheseaux, 1754.
  • Discours philosophique sur la physique et l'histoire naturelle, 1762.
  • Remarques astronomiques sur le livre de Daniel, 1777.
  1. ^ Lexiconul de istorie al Elveției 
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ fr Valérie Cossy, Loys, Jean Philippe (de Cheseau) Accesat la 2 aprilie 2009
  4. ^ Les comètes : la connaissance de comètes., www.cosmovisions.com 
  5. ^ „Maik Meyer. Catalog of comet discoveries”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Maurice Paschoud, «L'astronome vaudois Jean-Philippe Loys de Cheseaux : 1718-1751 : études sur sa vie et ses œuvres», Bulletin de la Société vaudoise des sciences naturelles (Lausanne), (1913) no 179, p. 141-164.
  • Gustave Dumas, «Jean-Philippe Loys de Cheseaux de Lausanne : 1718-1751», in Grosse Schweizer Forscher, Zürich, Atlantis Verlag, 1941, pp. 146-147.
  • Philippe Barraud, L'homme qui aimait trop le ciel. La trajectoire fulgurante et tragique de Jean-Philippe Loys de Cheseaux, éd. Corcaroli 2015.
  • Béatrice Lovis, « De l’astronome à l’agronome : le château de Cheseaux et ses propriétaires au XVIIIe siècle », Trouvailles Lumières.Lausanne, n° 5, décembre 2015, url: http://lumieres.unil.ch/publications/trouvailles/5/.

Vezi și

modificare