Jean-Philippe Loys de Chéseaux
Jean-Philippe Loys de Chéseaux | |
Jean-Philippe Loys de Chéseaux | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 4 mai 1718 Lausanne, Elveția |
Decedat | 30 noiembrie 1751 Paris, Franța |
Frați și surori | Charles-Louis Loys[*][1] |
Naționalitate | Elveția |
Ocupație | astronom |
Limbi vorbite | limba franceză[2] |
Activitate | |
Rezidență | Cheseaux, Vaud |
Domeniu | astronomie |
Cunoscut pentru | Marea Cometă din 1774 (C/1743 X1), denumită Cometa lui de Chéseaux; alte obiecte astronomice |
Societăți | Academia Franceză de Științe, Academia de Științe din Sankt Petersburg, Academia Regală Suedeză de Științe, Academia din Göttingen Royal Society |
Modifică date / text |
Jean-Philippe Loys de Chéseaux, cunoscut și sub numele de Jean-Philippe de Chéseaux (n. , Lausanne, cantonul Vaud, Elveția – d. , Paris, Regatul Franței), a fost un astronom de reputație europeană.
Biografie
modificareJean-Philippe Loys de Chéseaux s-a născut într-o familie nobilă care poseda domeniul de la Cheseaux, aproape de Lausanne, în Vaud (Elveția).
După ce a studiat sub îndrumarea bunicului său, din partea mamei, matematicianul și filosoful din Lausanne, Jean-Pierre de Crousaz, Jean-Philippe de Loys și-a instalat un observator la castelul său de la Cheseaux-sur-Lausanne în 1736.[3] Acolo a realizat măsurători astronomice și trigonometrice, care i-au permis nu doar redesenarea hărții cantonului Vaud, ci și descoperirea unor comete și anticiparea traiectoriei acestora. În urma observațiilor, și-a publicat în 1744, la Marc-Michel Bousquet, Traité de la comète care a făcut senzație și l-a consacrat la vârsta de 26 de ani. În tratat descrie fenomene astronomice observate între decembrie 1743 și martie 1744. Această cometă, denumită Cometa de Chéseaux (C/1743 X1), se caracteriza prin cozi multiple și, fără îndoială, a fost cea mai frumoasă din secolul al XVIII-lea.[4] Apoi a descoperit și alte comete, printre care C/1746 P1.
De atunci Jean Philippe Loys de Chéseau a fost considerat de semenii săi drept unul dintre cei mai mari oameni de știință ai timpului său: a devenit membru al academiilor din Paris, din Sankt Petersburg, din Stockholm, din Göttingen și din Londra. În 1746 a prezentat o listă de nebuloase, care cuprindea opt din descoperirile sale, la Academia Franceză de Științe.
Foarte solicitat de prietenii săi parizieni care doreau să beneficieze de descoperirile sale, Loys de Cheseaux s-a dus în capitala franceză unde a murit puțin timp după aceea, la 30 noiembrie 1751. Decesul său a suscitat o mare emoție nu doar la Lausanne, ci și în rândul comunității științifice. La câteva luni după moartea sa, Journal helvétique i-a consacrat un elogiu de aproape treizeci de pagini.
Loys de Cheseaux este unul dintre primii care au formulat versiunea modernă a paradoxului lui Olbers.
S-a interesat de cronologia biblică, intenționând să calculeze data exactă a Răstignirii lui Hristos, analizând observațiile astronomice din Cartea lui Daniel. Această lucrare a fost publicată postum în Mémoires posthumes de M. de Chéseaux (1754).
Comete descoperite
modificareDe Cheseaux a descoperit câteva comete, între care:[5]
Roiuri și nebuloase descoperite
modificareNumele obiectului | Anul descoperirii |
---|---|
M71 | 1745 sau 1746 |
M25 | 1745 |
M4 | 1746 |
M16 | 1746 |
M17 | 1746 |
M35 | 1746 |
Opere
modificare- Traité de la Comète qui a paru en décembre 1743 & en janvier, février & mars 1744, Bousquet et Compagny, Lausanne et Genève, 1744 ; avec observations de Jacques Cassini.
- Essais de physique, 1743.
- Mémoires posthumes de monsieur Jean Philippe Loys de Cheseaux, 1754.
- Discours philosophique sur la physique et l'histoire naturelle, 1762.
- Remarques astronomiques sur le livre de Daniel, 1777.
Note
modificare- ^ Lexiconul de istorie al Elveției
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ fr Valérie Cossy, Loys, Jean Philippe (de Cheseau) Accesat la 2 aprilie 2009
- ^ Les comètes : la connaissance de comètes., www.cosmovisions.com
- ^ „Maik Meyer. Catalog of comet discoveries”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Maurice Paschoud, «L'astronome vaudois Jean-Philippe Loys de Cheseaux : 1718-1751 : études sur sa vie et ses œuvres», Bulletin de la Société vaudoise des sciences naturelles (Lausanne), (1913) no 179, p. 141-164.
- Gustave Dumas, «Jean-Philippe Loys de Cheseaux de Lausanne : 1718-1751», in Grosse Schweizer Forscher, Zürich, Atlantis Verlag, 1941, pp. 146-147.
- Philippe Barraud, L'homme qui aimait trop le ciel. La trajectoire fulgurante et tragique de Jean-Philippe Loys de Cheseaux, éd. Corcaroli 2015.
- Béatrice Lovis, « De l’astronome à l’agronome : le château de Cheseaux et ses propriétaires au XVIIIe siècle », Trouvailles Lumières.Lausanne, n° 5, décembre 2015, url: http://lumieres.unil.ch/publications/trouvailles/5/.