Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet
Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet (n. , Düren, Franța – d. , Göttingen, Regatul Hanovra) a fost matematician german, celebru prin contribuțiile valoroase în analiza matematică și teoria numerelor.
Biografie modificare
Provine dintr-o familie de emigranți francezi.După terminarea studiilor la Paris, este angajat ca preceptor la copiii generalului Foy, unde l-a cunoscut pe Charles Fourier.
În 1827 s-a stabilit la Breslau în calitate de repetitor la Universitate.
La Berlin ocupă o catedră de matematică (1831 - 1855), apoi devine succesorul lui Gauss la Universitatea din Göttingen.
În 1832 devine membru al Academiei de Științe din Berlin, iar în 1854 al Institutului Francez.
Activitate științifică modificare
În 1825 și-a început activitatea în domeniul teoriei numerelor realizând o serie de descoperiri și ajungând la ideea dezvoltării teoriei corpurilor numerice (1841). Problema descompunerii în factori a formelor de ordin superior cu mai multe variabile a stat la baza dezvoltării ulterioare a teoriei numerelor în cadrul cercetărilor sale.
În 1871, într-un supliment al unor Lecții de teoria numerelor, introduce conceptul de corp și modul(d).[22]
În 1829 a stabilit primele condiții suficiente de dezvoltare a unei funcții în serie trigonometrică. A fost primul care a formulat exact noțiunea de convergență condițională a seriei și a stabilit corect convergența seriilor Fourier. În 1830 a precizat definiția funcției formulate de Fourier și a dat pentru noțiunea de funcție o definiție apropiată de accepțiunea actuală.
S-a ocupat de studiul marii teoreme a lui Fermat pentru .
A studiat distribuția numerelor prime și a dezvoltat formele binare pătratice, teoria numerelor algebrice.
A obținut rezultate interesante în teoria ecuațiilor nedeterminate de gradul al doilea.
În domeniul analizei matematice, în 1838 a început lucrările asupra seriilor care îi poartă numele și care urmau să aibă o importanță deosebită în teoria numerelor.
A fundamentat conceptul de funcție de o variabilă complexă, concept ce stă la baza analizei complexe. A arătat că funcția armonică este complet determinată în interiorul unui domeniu, când se cunosc valorile acesteia pe frontiera domeniului.
Dirichlet a studiat funcțiile sferice.
S-a ocupat de o serie de teoreme clasice referitoare la ecuațiile cu derivate parțiale de tip eliptic, aplicabile la studiul mișcării fluidelor în medii poroase, care îi poartă numele.
Dirichlet s-a dovedit util în teoria potențialului și în domeniul mecanicii analitice.
Termeni care îi poartă numele modificare
- Teorema lui Dirichlet privind progresiile aritmetice (teoria numerelor)
- Densitatea lui Dirichlet (teoria numerelor)
- Distribuția lui Dirichlet (teoria probabilităților)
- Probleme lui Dirichlet (ecuații diferențiale cu derivate parțiale)
- Seriile lui Dirichlet (teoria analitică a numerelor)
- Funcțiile lui Dirichlet (topologie)
- "Principiul cutiei" (combinatorică)
Scrieri modificare
Note modificare
- ^ a b c d „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ a b Genealogia matematicienilor
- ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 98
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b c d Peter Gustav Lejeune Dirichlet, SNAC, accesat în
- ^ „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Дирихле Петер Густав Лежён, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d „Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ „Math93.com”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie modificare
- Popa, C. - Introducere în Analiza matematică, Editura Facla, 1976
- Bobancu, V. - Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedia Română, București, 1974
Vezi și modificare
Legături externe modificare