Johannes Vermeer

pictor olandez
Johannes Vermeer
Date personale
Nume la naștereJohannes Vermeer Modificați la Wikidata
Născutoctombrie 1632[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Delft, Comitatul Olanda, Provinciile Unite[8][9][10] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[3][4][6][11][7] Modificați la Wikidata
Delft, Comitatul Olanda, Provinciile Unite[11][9][12] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatOude Kerk[*][[Oude Kerk (church in Delft, the Netherlands)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiReijnier Janszoon Vermeer[*][[Reijnier Janszoon Vermeer (26 Jun 1591 - Oct 1652)|​]][13]
Digna Baltus[*][[Digna Baltus (1596 -)|​]][13] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuCatharina Bolenes[*][[Catharina Bolenes |​]] Modificați la Wikidata
Religiecalvinism[*]
catolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
colecționar de artă[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiDelft ()[14] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză[15][16] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăpictura Secolului de Aur Olandez[*][1], pictură barocă[*][1]  Modificați la Wikidata
Opere importanteDiana en haar Nimfen[*][[Diana en haar Nimfen (pictură de Johannes Vermeer)|​]], Geograful, The Procuress[*][[The Procuress (pictură de Johannes Vermeer)|​]], Het melkmeisje[*][[Het melkmeisje (pictură de Johannes Vermeer)|​]][2], Christ in the House of Martha and Mary[*][[Christ in the House of Martha and Mary (pictură de Johannes Vermeer)|​]], Astronomul, Fată dormind, Fata cu turban, Vedere din Delft  Modificați la Wikidata
Influențat deCarel Fabritius, Gabriël Metsu[*][[Gabriël Metsu (pictor olandez)|​]], Dirck van Baburen[*], Leonard Bramer[*][[Leonard Bramer (17th century Dutch artist known primarily for genre, religious, and history paintings (1596-1674))|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Johannes Vermeer, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft (n. octombrie 1632, Delft, Comitatul Olanda, Provinciile Unite – d. , Delft, Comitatul Olanda, Provinciile Unite) a fost un pictor neerlandez, unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc. În timp, reputația lui Vermeer a crescut tot mai mult, astăzi el fiind considerat unul dintre cei mai mari pictori olandezi ai vârstei de aur[17], fiind cunoscut mai cu seamă ca un maestru al folosirii luminii în lucrările sale. Întrega sa operă, considerată autentică, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezintă scene de fiecare zi sau alegorii.

Jan Vermeer: Alegoria picturii sau în atelier, 1673

Biografie

modificare

Se cunosc puține amănunte din viața sa sau despre înfățișarea sa, Vermeer nu a pictat nici un autoportret. Fără a se ști exact data nașterii, este fapt documentat că a fost botezat pe 31 octombrie 1632 în Nieuwe Kerk ("Biserica Nouă") din Delft. După ce frecventează cursurile academiei conduse de pictorul catolic Rietwijk și atelierul lui Leonaert Bramer, Vermeer este primit pe 29 decembrie 1653 în breasla pictorilor Sint-Lukasgilde. O influență asupra stilului lui Vermeer a exercitat-o cu siguranță și Pieter de Hoch, el însuși autor al unor fine tablouri cu scene din viața zilnică.

 
Jan Vermeer: Diana și nimfele, 1655-56

Vermeer se întoarce la Delft și în primăvara anului 1659 se căsătorește cu Catharina Bolnes, o tânără provenind dintr-o familie catolică, după ce pictorul - care era protestant - trece la catolicism. În repetate rânduri, în anii 1662, 1663, 1669 și 1670 va fi staroste al breslei pictorilor din Delft. Va fi o prezență obișnuită în cercurile sculptorilor, negustorilor, pictorilor de faianță, editorilor-tipografi și țesătorilor.

Vermeer picta puțin - în medie două tablouri pe an - rezultă însă că era bine plătit, pentru a putea face față necesităților familiei sale, care în 1675 (anul morții pictorului) număra 11 copii. Ține mult la independența sa, fapt care-i conferă o deplină libertate artistică, dar - cu timpul - și inevitabile greutăți materiale. Cei mai cunoscuți clienți ai lui erau brutarul Hendrick van Buyten și tipograful Jacob Dissius, acesta din urmă fiind în posesia a 19 tablouri. Vermeer lucra și ca expert în verificarea autenticității unor tablouri, devenind consilierul colecționarilor de artă.

În ultimii ani ai vieții, situația lui financiară se înrăutățește, fiind obligat să facă multe împrumuturi și să vândă din tablourile sale cu un preț sub valoarea lor reală. O lovitură cruntă pentru artist este războiul, invazia armatelor regelui Franței, Ludovic al XIV-lea, atrăgând după sine declinul economiei olandeze.

În anul 1675, Vermeer se îmbolnăvește brusc și moare în decurs de câteva zile. Pe 15 decembrie 1675 este înmormântat în cripta familiei din Oude Kerk ("Biserica Veche") din Delft.

Primele sale tablouri — în comparație cu operele de mai târziu — au un format mai mare și reprezintă scene religioase sau istorice. Vermeer pictează și două tablouri cu vederi din orașul său natal: Vedere din Delft (1660) și Străduța (1657-1658).

O altă categorie o reprezintă tablourile pe teme așa zise moralizatoare: Proxeneta (1656) și Fată dormind (1657).

 
Jan Vermeer: Fată cu cercel de perlă, 1665

Cele mai multe tablouri cu fete tinere sau femei mature au un caracter narativ, în relație cu instrumente muzicale sau obiecte casnice. Unele dintre ele au caracterul unui portret, cum ar fi Femeie citind o scrisoare la fereastră (1657) sau Fata cu un cercel de perlă (1665), unul din cele mai cunoscute și mai populare tablouri ale lui Vermeer. Forța de expresie a acestei picturi, armonia culorilor, lumina magică corelată cu o anumită subtilitate caracteristică sculpturilor, chipul radiant al modelului cu privire întrebătoare dovedesc măiestria absolută a pictorului.

La Vermeer lumina cade mai totdeauna dinspre stânga spre dreapta.

Pe lângă tablourile sale realiste, Vermeer pictează și două tablouri alegorice, în care personifică teme abstracte prin simboluri: Alegoria credinței (1671) și Alegoria picturii (sau În atelier, 1673). În „Alegoria picturii” este reprezentat un atelier, pe masă se află o carte — simbol al înțelepciunii — și o mască — ca simbol al sculpturii. Personajul principal este un pictor în timpul lucrului, văzut din spate, păstrându-și astfel anonimitatea. Ca model servește o femeie tânără, într-o rochie albă, cu o coroană de frunze pe cap, reprezentând probabil muza Clio, protectoarea istoriei.

Jan Vermeer a fost la timpul său un precursor al principiilor compozițiilor configurative. Structura geometrică a tablourilor joacă un rol important. Folosirea efectelor de lumină dau impresia unor scene în aer liber, nefolosind niciodată tonuri închise în redarea umbrelor. Mult timp ignorat, Vermeer se bucură astăzi de mare popularitate, expoziția retrospectivă din Haga (1995-1996) având 460.000 de vizitatori în 14 săptămâni.

Picturi de Vermeer

modificare

Listă de picturi

modificare
Lucrări de Jan Vermeer van Delft
Denumire datare felul picturii dimensiuni proprietar
Iisus la Marta și Maria 1654–1655 ulei pe pânză 160 × 142 cm National Gallery of Scotland,
Edinburgh
Diana înconjurată de nimfe 1655–1656 ulei pe pânză 98,5 × 105 cm Mauritshuis,
Haga
Proxeneta 1656 ulei pe pânză 143 × 130 cm Gemäldegalerie Alte Meister,
Dresden
Fată citind o scrisoare la o fereastră 1657 ulei pe pânză 83 × 64,5 cm Gemäldegalerie Alte Meister,
Dresden
Fată dormind 1657 Metropolitan Museum of Art,
New York
Străduță din Delft 1657-1658 Rijksmuseum,
Amsterdam
Ofițer cu o fată râzând c. 1657 ulei pe pânză 50,5 × 46 cm Frick Collection,
New York
Lăptăreasa c. 1658 ulei pe pânză 45,5 × 41 cm Rijksmuseum,
Amsterdam
Paharul de vin 1658-1660 ulei pe pânză 39,4 × 44,5 cm Gemäldegalerie,
Berlin
Fată cu un pahar de vin c. 1659 ulei pe pânză Herzog Anton-Ulrich-Museum,
Braunschweig
Vedere din Delft 1659-1660 ulei pe pânză 98,5 × 117,5 cm Mauritshuis,
Haga
Gentilom cu femeie la cembalo 1660-1661 ulei pe pânză 39,4 × 44,5 cm Frick Collection,
New York
Femeie în albastru citind o scrisoare 1663-1664 ulei pe pânză 46,6 × 39,1 cm Rijksmuseum,
Amsterdam
Lecția de muzică întreruptă 1662/5 ulei pe pânză 73,3 × 64,5 cm Queen's Gallery,
Londra
Cântăreață la mandolină c. 1663 ulei pe pânză 51,4 × 45,7 cm Metropolitan Museum of Art,
New York
Femeie cu un colier de perle 1662-1664 ulei pe pânză 55 × 45 cm Gemäldegalerie,
Berlin
Femeie cu un urcior 1660-1662 ulei pe pânză 45,7 × 40,6 cm Metropolitan Museum of Art,
New York
Femeie cu o balanță 1662-1663 ulei pe pânză 42,5 × 38 cm National Gallery of Art,
Washington
Femeie scriind o scrisoare 1665-1666 ulei pe pânză 45 × 40 cm National Gallery of Art,
Washington
Fata cu turban (sau Fata cu cercel de perlă) c. 1665 ulei pe pânză 46,5 × 40 cm Mauritshuis,
Haga
Concert în trei 1665-1666 ulei pe pânză 69 × 63 cm furată în noaptea de 18 martie 1990 de la
Isabella Stewart Gardner Museum,
Boston[18]
Portretul unei tinere femei 1666-1667 ulei pe pânză 44,5 × 40 cm Metropolitan Museum of Art,
New York
Alegoria picturii (sau În atelier) 1666–1667 Kunsthistorisches Museum,
Viena
O doamnă cu femeia de serviciu 1667–1668 Frick Collection,
New York
Fată cu pălărie roșie 1668 National Gallery of Art,
Washington
Astronomul 1668 Musée du Louvre,
Paris
Geograful 1668–1669 Städelsches Kunstinstitut,
Frankfurt am Main
Dantelăreasa 1669–1670 Musée du Louvre,
Paris
Scrisoare de dragoste 1669–1670 Rijksmuseum,
Amsterdam
Doamnă scriind o scrisoare în prezența femeii de serviciu 1670 ulei pe pânză 71,1 × 58,4 cm National Gallery of Ireland,
Dublin
Alegoria credinței 1671–1674 Metropolitan Museum of Art,
New York
Cântăreață la chitară 1672 Iveagh Bequest Kenwood House,
Londra
Femeie stând lângă cembalo 1673–1675 National Gallery,
Londra
Femeie șezând la cembalo 1673–1675 National Gallery,
Londra
Tânără femeie șezând la cembalo 1670 Wynn Las Vegas,
Las Vegas
Lucrări disputate:
Sfânta Prassada c. 1655 ulei pe pânză 102 × 83 cm colecție particulară
Fată cu flaut 1670–1670 ulei pe panou 20 × 17,8 cm National Gallery of Art,
Washington
Portretul unei femei 1655–1660
 
”Astronomul” de Vermeer (Muzeul Luvru)

Destinul tabloului „Astronomul“

modificare

Acesta a fost tabloul preferat al lui Adolf Hitler, care a dorit neapărat să-l expună în muzeul proiectat în Linz (Austria). Din anul 1888 tabloul aparținuse familiei Rotschild. În anul 1940 familia Rotschild a fost constrânsă să-l cedeze germanilor, primind în schimb dreptul de achiziționare a unui tablou de Frans Hals și a două tablouri de Goya. Tabloul a fost restituit în 1945 familiei Rotschild, care l-a donat definitiv în anul 1982 muzeului Luvru din Paris.

  1. ^ a b https://www.nga.gov/research/in-depth/themes-ideas-dutch-genre-painting.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.rijksmuseum.nl/nl/search/objecten?q=melkmeisje&p=1&ps=12&maker=Johannes+Vermeer&ii=0#/SK-A-2344,0  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  4. ^ a b Jan Vermeer, Gran Enciclopèdia Catalana 
  5. ^ Johannes or Jan Vermeer, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  6. ^ a b Johannes Vermeer, Roglo 
  7. ^ a b Johannes Vermeer, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ http://www.telegraph.co.uk/culture/art/3648562/Drawn-into-the-darkest-corners.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ a b The Fine Art Archive 
  10. ^ Encyclopædia Britannica Online 
  11. ^ a b Benezit Dictionary of Artists 
  12. ^ http://muse.jhu.edu/journals/utq/summary/v079/79.1.purtle.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ a b Genealogics 
  14. ^ RKDartists, accesat în  
  15. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  16. ^ IdRef, accesat în  
  17. ^ "[...] Dali nu se sfiește [...] să-l declare pe Vermeer mai presus decât toți pictorii lumii", (in Salvador Dali, Journal d'un génie, Éditions Gallimard, Paris, 1964, p. 313.), apud Vasile Nicolescu, Vermeer van Delft, Editura Meridiane, București, 1985, p. 7.
  18. ^ Historia.ro, "Topul celor mai celebre tablouri furate vreodată" Arhivat în , la Wayback Machine..

Bibliografie

modificare
  • Istoria ilustrată a picturii de la arta rupestră la arta abstractă, ediția a III-a, Editura Meridiane, București, 1973.
  • Vasile Nicolescu, Vermeer van Delft, col. Clasicii Picturii Universale, Editura Meridiane, București, 1985.
  • Salvador Dali, Journal d'un génie, Éditions Gallimard, Paris, 1964.
  • Ben Broos, Arthur K. Wheelock (Edit.): Vermeer. Das Gesamtwerk. Belser, Stuttgart 1995.
  • Philip Steadman: Vermeer's Camera. Uncovering the truth behind the masterpieces. University Press, Oxford 2001.
  • Irene Netta: Vermeer van Delft. Prestel Verlag, München 2005.
  • Tracy Chevalier: Girl With a Pearl Earring, Harper Collins Publishers, 1999 - roman, după care a fost realizat un film, având același titlu, în anul 2003, în regia lui Peter Webber, cu Colin Firth și Scarlett Johansson în rolurile principale.
  • ro Tracy Chevalier, Fata cu cercel de perlă, Editura Polirom, Iași 2003.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Johannes Vermeer