Karel Sabina
Karel Sabina | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5][6] Praga, Imperiul Austriac[7][8][2][5] |
Decedat | (63 de ani)[7][2][9][5] Praga, Austro-Ungaria[7][10][2] |
Înmormântat | Cimitirul Olšany[*][11] |
Cetățenie | Imperiul Austriac Boemia |
Ocupație | traducător jurnalist dramaturg libretist[*] poet critic literar[*] scriitor filozof politician dramaturg[*] publicist |
Limbi vorbite | limba germană limba poloneză limba cehă[12][13][14] |
Activitate | |
Pseudonim | Arian Želinský[1], Leo Blass[1], Robert Grün[1] |
Modifică date / text |
Karel Sabina (având pseudonimele literare Arian Želinský și Leo Blass) (29 decembrie 1813 – 8 noiembrie 1877) a fost un scriitor și jurnalist ceh.
Viața
modificareKarel Sabina a crescut în sărăcie în familia unui zidar și al unei spălătorese, el fiind un copil dintr-o relație extraconjugală a fiicei unui director al unei fabrici de zahăr. Sabina a susținut mai târziu că el a fost un fiu nelegitim al unui nobil polonez. A studiat filosofia și dreptul, dar nu a absolvit. În 1848 Sabina a devenit unul dintre liderii democraților radicali cehi, fondatorul unui cer politic radical secret intitulat „Abrogarea” (nume inspirat de revoluționarii irlandezi),[15] membru al Comitetului Național și al Congresului Ceh. Sabina a publicat în acea perioadă multe articole (dintre care mai multe au fost cenzurate) în reviste.
Închisoarea
modificareÎn 1849 a fost arestat pentru că a participat la „Lovitura de stat din mai” (un plan pentru declanșarea unei răscoale, inspirat de Bakunin, prezent pe atunci la Praga)[16] și a fost condamnat la moarte în 1851, împreună cu alți 24 de oameni; sentințele au fost comutate de către împărat în 18 ani de închisoare în penitenciarul din Olomouc; în 1857 a fost eliberat, în urma amnestiei generale decretate de împărat la data de 8 mai. S-a întors la Praga și a trăit ca un scriitor liber-profesionist.
Acuzațiile de trădare
modificareÎn 1870 ziarul Vaterland l-a acuzat pe Sabina ca fiind informator al poliției. Sabina a dat în judecată, cu succes, ziarul pentru calomnie. În 1872, într-un proces neoficial al unui juriu autodesemnat format din opt intelectuali cehi (inclusiv Jan Neruda și Vítězslav Hálek), Karel Sabina a fost găsit vinovat de a fi informator. Aflat în imposibilitatea de a putea pleca în exil în străinătate, el a fost nevoit să trăiască ascuns la Praga. Pentru tot restul vieții sale, Karel Sabina a negat acuzațiile.[17] Motivele presupusei cooperări cu poliția a lui Sabina nu sunt destul de clare; dacă s-a întâmplat, ar fi putut fi o combinație între starea de deziluzie cu înăbușirea revoluției care a dus la îndelungata sa încarcerare, presiunea constantă a poliției de după aceea și sărăcia extremă în care trăia.[18] Fiind un proscris - cărțile sale nu s-au mai vândut, numele său a fost înlocuit pe afișe (cum ar fi cel pentru Prodaná nevěsta - al cărui libret a fost văzut de unii oameni ca respingerea de către Sabina a acuzațiilor până ce investigația lui Miroslav Ivanov publicată în 1971 în cartea Labirintul le-a dovedit ca incorecte) cu inițialele lui și a riscat atacuri fizice ori de câte ori a apărut pe străzi. Cu toate acestea, el a continuat să scrie sub pseudonime, dintre care unele nu sunt cunoscute astăzi, îngreunând astfel foarte mult efortul istoricilor de a reconstitui bibliografia de articole complete a lui Sabina.
Moartea
modificareSabina a murit în sărăcie și dispreț în anul 1877, având trecută epuizarea generală drept cauză a morții.[17]
Scrieri selective
modificareCa jurnalist, a scris în principal pentru Květy, Moravský Týdenník, Humorist, Lípa, Pražské noviny și Wčela (el a fost redactor la ultimele două, înlocuindu-l pe Karel Havlíček Borovský la ambele).
Romane
modificare- Hrobník (1837), Groparul
- Blouznění (1857), Răpirea
- Hedvika (1858), Hedwig
- Jen tri léta! (1860), Doar trei ani!
- Na poušti (1863), În deșert
- Oživené hroby (1870), Morminte animate, inspirat de perioada petrecută în închisoare, cel mai bun roman al său
- Morana čili Svět o jeho nicoty (1874), Morana sau Lumea și nimicnicia ei
Piese de teatru
modificare- Černá růže, Trandafirul Negru
- Inzerát, Anunțul
- Šašek Jiřího z Poděbrad, Bufonul lui George de Poděbrady
- Maloměstské klepny, Bârfitoarele din orașul mic
Povești
modificare- Obrazy ze 14. 15. věku (1844), Povești din secolele al XIV-lea și al XV-lea
- Povídky, pověsti, obrazy o novely (1845), Povești, legende, basme și nuvele
Librete
modificare- Prodaná nevěsta, de Bedřich Smetana
- Braniboři v Čechách, de Bedřich Smetana
- Starý ženich, de Karel Bendl
- V studni, de Vilém Olanda
Altele
modificare- Básně (1841), Poezii
- Úvod povahopisný (1845), Introducere la un temperament - o carte foarte importantă, fiind primul studiu cu privire la Karel Hynek Mácha, care a fost prietenul lui Sabina. Această carte a recunoscut și ilustrat geniul și importanța lui Mácha.
- Duchovní komunismus (1861), Comunism spiritual - despre dreptul tuturor oamenilor la educație
- Dějiny literatury československé, Istoria Literaturii Cehoslovace
Sabina în cultura populară
modificareKarel Sabina este menționat în mai multe poeme în proză de Ivan Wernisch.
Referințe
modificare- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c d Česká divadelní encyklopedie, accesat în
- ^ „Karel Sabina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Karel Sabina, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b c The Fine Art Archive, accesat în
- ^ „Karel Sabina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://katalog.ahmp.cz/pragapublica/permalink?xid=A9C89585E3FF43CEA644B2EBD79AFB6B&scan=13#scan13 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Karel Sabina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ BillionGraves
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Sabina, Karl (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ „1844”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „1849”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Karel Sabina
- ^ Karel Sabina
Legături externe
modificare- M. Ivanov, Labyrint, Prague, 1971
- Info and photo, in Czech
- Info and photo, in Czech
- Database of Czech history, in Czech Arhivat în , la Wayback Machine.