Deschide meniul principal
Karl Landsteiner
Karl Landsteiner (1868–1943) © Albert Hilscher OeNB 1074462.jpg
Karl Landsteiner
Date personale
Născut[3][4][5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria[9] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[3][10][4][5][6][7][8] Modificați la Wikidata
New York, New York, SUA[11] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of the United States (1912-1959).svg SUA Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiefiziolog[*]
imunolog[*]
medic
profesor
hematologist[*]
patolog[*]
biolog
fizician Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuchimie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Viena
Universitatea din Geneva[*]
Universitatea Rockefeller[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Viena
Universitatea din Geneva[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ()[1][2]
Premiul Albert Lasker pentru cercetări clinice medicale[*] ()
Aronson Prize[*] ()
Albert Lasker Award for Basic Medical Research[*]
membru străin al Royal Society[*]  Modificați la Wikidata
Medalia Premiului Nobel

Karl Landsteiner ForMemRS[12] (n. ,[3][4][5][6][7][8] Viena, Austro-Ungaria[9] – d. ,[3][10][4][5][6][7][8] New York, New York, SUA[11]) a fost un medic și biolog evreu-austriac. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1930 pentru descoperirea și clasificarea grupelor sanguine după sistemul ABO (1900). A descoperit aglutininele ca fiind cauza aglutinării sângelui, apoi, împreună cu Alexander S. Wiener a descris factorul rhesus(1937) reducând la minimum pericolul transfuziilor snguine, care au devenit una dintre cele mai des folosite practici medicale salvatoare de vieți[13].

În 1909, împreună cu Erwin Popper și Constantin Levaditi, Karl Landsteiner a descris virusul poliomielitei.

Karl Landsteiner a mai fost laureat al Premiului Aronson (1926) și, postum, al Premiului Lasker (1946). Recunoscut ca „Părintele transfuziilor”, ziua sa de naștere, 14 iunie a devenit Ziua Mondială a Donatorului de Sânge[14]

BiografieModificare

Karl Landsteiner s-a născut la 14 iunie 1868, la Viena, capitala Imperiului Austro-Ungar. Tatăl său, Leopold Landsteiner, era ziarist, editor și jurist. Când avea șase ani a rămas orfan de tată și a fost crescut de mama sa, Fanny Hess.

În anul 1891, a obținut diploma de medicină la Universitatea din Viena unde în 1908. Întrucât a studiat la Emil Fisher și alții, a avut și o solidă formare în chimia medicală.[15]

Între 1896 și 1907 era asistent al directorului Institutului de anatomo-patologie al Universității din Viena, Link|Anton Weichselbaum. În această perioadă și-a câștigat traiul realizând peste 3.600 de autopsii. A devenit profesor de patologie la această universitate și prosector[16] la Wilhelminenspital (Mare Spital) din Viena.

În 1916, s-a căsătorit cu Helen Wlasto și s-a convertit, cu această ocazie, la catolicism.[17] La 8 aprilie 1917 au avut un fiu, Ernst Karl, care a devenit mai târziu chirurg în orașul Providence.

După Primul Război Mondial, a părăsit Austria și s-a stabilit în Olanda în 1919. În 1921 a inclus conceptul de antigen în imunochimia haptenelor.

În 1923, el s-a alăturat Institutului Rockefeller (Rockefeller Institute for Medical Research), de la New York, unde a rămas toată viața (chiar și după pensionarea sa în 1939).

În 1929, a devenit cetățean american. Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref>}}

Sfârșitul viețiiModificare

În 1940, în colaborare cu Alexander Wiener, a identificat factorul Rh (factorul Rhesus), responsabil al bolii hemolitice a nou-născuților.

A decedat în urma unui atac cardiac care l-a surprins în timp ce lucra în laboratorul său, la 26 iunie 1943. Legenda spune că a murit prăbușit pe burtă; în realitate după starea de rău cardiacă a fost transportat acasă și a decedat la spital două zile mai târziu. Soția sa și el au fost înmormântați unul lângă altul, sub o simplă piatră de mormânt, într-un cimitir din insula Nantucket.[15]

AfilieriModificare

Karl Landsteiner a devenit membru străin al Royal Society, la 29 martie 1941.

Cinstirea memoriei lui Karl LandsteinerModificare

 
Karl Landsteiner în laboratorul său, (pe reversul bancnotei austriece de 1.000 de șilingi, 1997)
  • Data de 14 iunie, ziua de naștere a lui Karl Landsteiner, a fost aleasă pentru celebrarea Zilei Internaționale a Donării de Sânge. Se estimează că descoperirea lui Karl Landsteiner a salvat peste un miliard de vieți omenești.

NumismaticăModificare

  • Ultima bancnotă austriacă cu valoarea nominală de 1.000 de șilingi, (1997), desenată de Robert Kalina, înainte de intrarea monedei euro în circuitul economic, îl reprezintă pe Larl Landsteiner, lucrând în laboratorul său.

NoteModificare

  1. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1930/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d „Karl Landsteiner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b c d Karl Landsteiner, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Karl Landsteiner, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Karl Landsteiner, Who Named It?, accesat în  
  7. ^ a b c d Karl Landsteiner, Munzinger-Archiv, accesat în  
  8. ^ a b c d Karl Landsteiner, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  9. ^ a b „Karl Landsteiner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ a b Ландштейнер Карл, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  11. ^ a b Ландштейнер Карл, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  12. ^ en Rous, P. (). „Karl Landsteiner. 1868-1943”. Obituary Notices of Fellows of the Royal Society. 5 (15): 294–226. doi:10.1098/rsbm.1947.0002. 
  13. ^ "Karl Landsteiner", Jewish Virtual Library
  14. ^ de Speiser, Paul (). Karl Landsteiner: Entdecker der Blutgruppen und Pionier der Immunologie (ed. 3rd). Berlin. ISBN 3-89412-084-3. 
  15. ^ a b Karl Landsteiner, l’homme des groupes sanguins, L'Harmattan, ISBN 978-2-296-56534-0 
  16. ^ Un prosector este o persoană însărcinată cu pregătirea unei disecții în vederea unei demonstrații, de obicei într-o școală de medicină sau spital.
  17. ^ Karl Landsteiner in Judaica Historical Journal 4/4 pp 557.

Vezi șiModificare

Legături externeModificare