LGV Nord

LGV Nord, sau Linia Nouă 3 (LN3) (franceză ligne nouvelle 3), este o Linie de Mare Viteză situată în Franța, dedicată transportului de pasageri. Linia are o lungime de 333 km și leagă Parisul cu principalele orașe din nordul Franței precum și cu frontiera belgiană și Tunelul Canalului Mânecii. Linia a fost dată în folosință în anul 1993 și permite viteze maxime în serviciu comercial de 300 km/h. Traseul acesteia este paralel cu Autostrada A1 pentru 130 km iar datorită faptului căeste situată în totalitate în câmpie nu conține rampe cu înclinare mai mare de 25 la mie.

LGV Nord
Hartă cu LGV Nord
Număr:	LN3
Ecartament:	1.435 mm
Voltaj:	25 kV 50 Hz ~
Viteză maximă:	320 km/h
Legendă 0,0 Gare du Nord 4,18 Gara Stade de France-Saint-Denis 4,73 Traversare sub autostrada franceză A86 6,13 Gara Saint-Denis 6,39 Canalul Saint-Denis 9,5 Linia Grande Ceinture 14,75 Gara Villiers-le-Bel-Gonesse 15,781 0,000 Bifurcația Gonesse spre Amiens 3,896 Viaduc du Croult (542 m) 6,153 Pod peste RN 17 (97 m) 6,551 Pod peste autostrada francilienne (89 m) 10,526 Pod peste Autostrada A1 (104 m) 13,800 Triunghiul de la Vémars LGV Interconn. 30,822 Pod peste râul Nonette (33 m) 37,500 Linia Chantilly-Crépy 38,032 Pod peste RN 324 (46 m) 46,795 Tranșeul acoperit Verberie 1 (242 m) 47,182 Tranșeul acoperit Verberie 2 (141 m) 47,822 Viaductul Verberie Râul Oise (1510 m) 51,443 Linia Creil-Jeumont (35 m) 52,342 Pod peste Autostrada A1 (209 m) 61,964 Linia Rochy-Condé-Soissons 66,327 Pod peste râul Aronde (447 m) 90,000 Linia St-Just-en-C.-Douai 91,580 Pod peste râul Avre (206 m) 97,900 Racord de serviciu 98,200 Linia St-Just-en-C.-Douai 104,420 Linia Amiens-Laon 104,430 Linia St-Just-en-C.-Douai 109,516 Traversare sub autostrada franceză A29 110,823 TGV Haute-Picardie 121,058 Pod peste râul Somme (301 m) 136,765 Pod peste RN 17 (60 m) 148,000 0,000 Bifurcația de la Croisilles 10,736 187,892 spre Amiens spre Arras 160,516 Viaduc de Fampoux peste râul Scarpe (333 m) 161,217 Traversare sub linia clasică Paris-Lille 162,000 Raccordul Arras-Nord 162,952 Traversare sub autostrada franceză A26 165,345 Pod peste RN 50 (114 m) 177,701 Linia Lens-Ostricourt 181,079 Pod peste canalul Deûle (90 m) 191,055 Linia Paris-Lille (173 m) 192,857 Pod peste Autostrada A1 (87 m) 197,950 0,000 199,892 1,973 Linia Lille-Thionville 3,710 201,041 Pod peste autostrada franceză A23 (88 m) 201,870 203,061 Pod peste râul Marque (18 m) 204,304 Linia Tourcoing-Orchies (41 m) 209,788 Frontiera franco-belgiană LMV 1 belgiană 6,179 Pod peste autostrada franceză A27 (102 m) spre Valenciennes 7,882 Racordul de la Lezennes 9,250 spre Baisieux spre Amiens 10,500 spre Tourcoing Lille-Flandres 11,741 Lille-Europe 13,748 Pod peste canalul Deûle (341 m) 14,775 spre gara Lille-Flandres spre Haubourdin 17,700 spre Calais 23,476 Pod peste autostrada franceză A25 (69 m) 30,790 Linia Armentières-Arques 32,186 Pod peste canalul Lys (113 m) 32,759 Pod peste râul Lys (42 m) 41,821 Linia Lille-Calais 58,200 Racordul de la Cassel 58,825 Linia Arras-Dunkerque 79,262 Pod peste canalul Haute Colme 80,780 Linia Lille-Calais 87,739 Pod peste râul Hem 90,911 Traversare sub autostrada franceză A26 111,089 111,962 spre Amiens 112,645 Calais-Fréthun spre gara Calais-Ville Intrarea în zona Eurotunnel spre terminalul Eurotunnel Tunelul Canalului Mânecii

Trei tipuri principale de material rulant de mare viteză utilizează linia: trenuri SNCF TGV Réseau, trenuri Eurostar TGV TMST și trenuri Thalys TGV PBA și PBKA. Circulația este controlată dintr-un post situat la Lille.

Traseul LGV Nord. Cu negru sunt indicate liniile clasice utilizate de TGV-uri.

LGV Nord la Goussainville (Val-d'Oise).

Traseul

LGV Nord începe la Arnouville-lès-Gonesse, la 16,6 km de gara de Nord din Paris în paralel cu linia clasică Paris-Creil. La Vémars, întâlnește LGV Interconnexion Est prin intermediul unui trinughi de conexiune situat în apropierea Aeroportului Internațional Charles de Gaulle. După ce traversează pădurea Ermenonville prin est, se alătură autostrăzii A1 în dreptul localității Chevrières cu care continuă în paralel până la periferia orașului Lille. La Ablaincourt-Pressoir în departamentul Somme, există o gară, TGV Haute-Picardie, ce deservește trenurile provincie-provincie. La Croisilles o bifurcație permite legătura spre Arras iar la Fretin, un trinughi de conexiune permite legătura cu Linia de mare viteză Lille-Bruxelles ce continuă spre est și traversează frontiera franco-belgiană la Wannehain. La intrarea în Lille linia este interconectată cu rețeaua clasică ce permite deservirea gării Lille-Flandres. Linia de mare viteză traversează orașul în mare parte prin subteran, trecând și prin gara Lille-Europe. La Lambersart reîncepe tronsnul de mare viteză în direcția Calais. La Cassel, un racord permite deservirea orașului Dunkerque iar terminus-ul liniei este la Fréthun, în dreptul terminalului Eurotunnelului, ceea ce permite trenurilor TGV să deservească orașul Calais iar trenurilor Eurostar să continue călătoria spre Londra. .

Traseul reprezintă cea mai scurtă legătură posibilă între Paris și Lille însă a fost aspru criticat în regiunea Picardia, în care, deși o traversează de la sud la nord, nu deservește nici o licalitate. Gara TGV Haute-Picardie construită la jumătatea distanței dintre Amiens și Saint-Quentin este considerată ca fiind insuficientă. Criticii proiectului au denumit-o "gara sfeclei" (franceză gare des betteraves) deoarece este construită în mijlocul unor terenuri agricole, la o intersecție de autostrăzi. Un proiect LGV Picardie ar urma să deservească orașul Amiens asigurând în același timp o legătură mai scurtă între Paris și Tunelul Canalului Mânecii reducând astfel timpul unei călătorii între Paris și Londra sub două ore. Totodată ar permite descongestionarea LGV Nord aflată actualmente aproape de saturație.

Istoric

• 29 septembrie 1989 : declararea proiectului ca utilitate publică.
• 2 septembrie 1991 : începutul instalării șinelor.
• 9 septembrie 1992 : punerea sub tensiune a catenarului.
• 20 octombrie 1992 : primele teste de circulație.
• 23 mai 1993 : punerea în funcțiunea a primului tronson dintre Paris și Arras. .
• 26 septembrie 1993 : punerea în funcțiune a tronsonului dintre Arras și Calais.
• 2 iunie 1996 : punerea în funcțiune a tronsonului dintre Lille și frontiera belgiană.

Această linie a fost în principal prevăzută pentru legături internaționale. Deschiderea Tunelului sub Canalul Mânecii a dus la accelerarea proiectului și realizarea acestuia în regim de urgență. Linia a fost dată în folosință cu un an înaintea tunelului și cu 18 luni înainte de începerea serviciului Eurostar. Legătura către Bruxelles nu a fost deschisă decât în 1997 datorită numeroaselor dezacorduri politice dintre comunitățile flamande și valone din Belgia asupra traseului liniei. Odată cu inaugurarea acesteia legătura spre Bruxelles a devenit prima linie de mare viteză transfrontalieră din lume.

Conexiuni

• Legături Paris-Nordul Franței:
  • Paris-Lille 1h, 24 legături/zi
  • Paris-Douai 1h09, 10 legături/zi
  • Paris-Valenciennes 1h42, 10 legături/zi
  • Paris-Arras 49mn, 16 legături/zi
  • Paris-Dunkerque 1h38, 9 legături/zi
  • Paris-Lens 1h05, 7 legături/zi
  • Paris-Béthune 1h15, 7 legături/zi
  • Paris-Calais 1h23, 5 legături/zi
  • Paris-Saint-Omer 1h56, o legătură/zi
  • Paris-Boulogne-sur-Mer 1h57, o legătură/zi
• Legături provincie-provincie:
  • Lyon-Lille 2h48, 11 legături/zi
  • Lyon-Arras 2h46, 5 legături/zi
  • Lyon-Bruxelles 3h40, 2 legături/zi
  • Nantes-Lille 3h53, 4 legături/zi
  • Rennes-Lille 3h49, 4 legături/zi
  • Bordeaux-Lille 5h, 5 legături/zi
  • Bordeaux-Arras 4h50 3 legături/zi
• Legături internaționale:
  • Paris-Londra 2h15, 14 legături/zi
  • Paris-Bruxelles 1h22, 27 legături/zi
  • Paris-Liège 2h13, 8 legături/zi
  • Paris-Köln 3h50, 7 legături/zi
  • Paris-Amsterdam 4h11, 6 legături/zi
  • Lille-Londra 1h40, 10 legături/zi

Legături externe

• fr LGV2030 : LGV Nord
• fr LGV Nord la Structurae.de
• fr LGV Nord la RAIL21