Lacul Pețea (sit SCI)
Lacul Pețea
| ||
  Localizarea sitului pe harta țării | ||
| Poziția |  Județul Bihor  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Oradea | |
| Coordonate | 47°0′38″N 21°58′38″E / 47.01056°N 21.97722°E[1] | |
| Suprafață | 49 ha | |
| Bioregiune | Panonică | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0098 | |
Modifică date / text  | ||
Lacul Pețea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor[2].
Localizare modificare
Aria protejată se află în partea vestică a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al municipiului Oradea și pe cel al comunei Sînmartin[3], în imediata apropiere a drumului național DN76[4].
Descriere modificare
Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 49 hectare[6].
Lacul Pețea a fost desemnat ca sit Natura 2000 în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a unor specii de floră și faună sălbatică, precum și a unui habitat de interes comunitar (Ape termale din Transilvania acoperite de lotus/drețe). Situl reprezintă o zonă naturală (constituită din ochiuri de apă - Lacul Pețea, ecosistem acvatic termal unic în România[7]; terenuri arabile cultivate; pășuni) încadrată în bioregiunea panonică a Crișanei. Acesta include rezervația naturală Pârâul Pețea.
Biodiversitate modificare
La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de specii faunistice și floristice, dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Specii de faună protejată (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, scoici, melci, insecte): hârciog european (Cricetus cricetus), pescăraș albastru (Alcedo atthis), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), șarpe de apă (Natrix tessellata), șarpe de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis)[9], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[10], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata)[11], buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[12]brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea)[13], broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca de pământ (Pelobates fuscus), roșioară de Pețea (Scardinius racovitzai), zvârlugă (Cobitis taenia), dunăriță (Sabanejewia aurata), o scoică din specia Unio crassus (scoică-mică-de-râu, specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)[14], melcul carenat bănățean (Chilostoma banaticum), fluturele-tigru (Callimorpha quadripunctaria), precum și o insectă (Mesovelia thermalis) rară, dintr-o specie endemică pentru această zonă.
În arealul sitului este semnalată prezența nufărului termal (Nymphaea lotus var. thermalis)[15]; element floristic rar care vegetează alături de alte specii de plante; printre care: crețușcă (Filipendula ulmaria), broscăriță (Triglochin palustris), piciorul-cocoșului-de-apă (Ranunculus aquatilis) sau buzdugan-de-apă (Sparganium erectum).
Căi de acces modificare
Monumente și atracții turistice modificare
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Băile Felix, construcție 1785, monument istoric.
- Biserica reformată din satul Fughiu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Hidișelu de Jos, construcție 1730, monument istoric.
- Biserica ortodoxă "Nașterea Maicii Domnului" din Haieu, construcție secolul al XIV-lea(modificări 1857), monument istoric.
- Biserica ortodoxă din satul Rontău, construcție secolul al XV-lea.
- Biserica romano-catolică din Haieu, construcție secolul al XIX-lea și capela (construcție secolul al XIV-lea).
- Castelul Sînmartin (Fosta mănăstire Premonstratensă) din satul omonim, construcție 1784, monument istoric.
- Cazinoul din stațiunea Băile 1 Mai, construcție secolul al XX-lea, monument istoric.
- Stațiunea balneo-climatică Băile Felix.
- Ștrandul cu apă termală "Apollo" din Băile Felix, construcție 1917, monument istoric.
- Ariile protejate: Locul fosilifer de pe Dealul Șomleu (5 ha), Pârâul Pețea (4 ha), Pădurea cu narcise de la Oșorhei, Beftia.
Vezi și modificare
Note modificare
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Lacul Pețea; accesat la 15 noiembrie 2014
- ^ Protectedplanet.net - Lacul Pețea Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 15 noiembrie 2014
- ^ Ordinul MMDD nr. 1964 din 2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania; accesat la 15 noiembrie 2014
- ^ Biodiversitate.mmediu.ro Lacul Pețea (sit de importanță comunitară) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 15 noiembrie 2014
- ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, accesat la 15 noiembrie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Lacul Pețea Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 15 noiembrie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Lacul Pețea, județul Bihor Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Hyla arborea; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Unio crassus; accesat la 16 noiembrie 2014
- ^ Natura2000.eea.europa.eu - Lacul Pețea (sit de importanță comunitară); accesat la 16 noiembrie 2014
Legături externe modificare
- Paradisul nuferilor de la Pețea Arhivat în , la Wayback Machine., taifasuri.ro (Laura Zmaranda).
Reportaje
- Autoritățile fac eforturi pentru salvarea de la dispariție a unei rezervații unice în Europa - Lacul Pețea, cu nuferi termali din comuna Sânmartin, din județul Bihor, romania-actualitati.ro (Stelian Radu-Cacuci - 28 octombrie 2014).
- Lacul cu nuferi termali este în pericol - Lacul Pețea cu nuferi termali, din comuna bihoreană Sânmartin, va fi alimentat cu apă geotermală, în mod artificial, dintr-un foraj apropiat, radiocluj.ro (27 octombrie 2014).
- Singurul pârâu termal din România și printre singurele din Europa traversează orașul Oradea de la est la vest, digi24.ro (17 ianuarie 2018).