Listă de denumiri dacice

Aceasta este o listă de denumiri dacice (nu toate de origine dacică), cu echivalentul modern actual și sursa care le atestă.

Uneori surse diferite foloseau scrieri diferite ale aceluiași cuvânt, de aceea aici sunt scrise toate variantele.

Antroponime

Vezi și: Listă de regi daci.

A

Nume dac	Varianta românească	Etimologie sugerată	Atestare	Observații
Avizina			Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului ^[1]	Probabil este legat de numele Vezina.

N

Nume dac	Varianta românească	Etimologie sugerată	Atestare	Observații
Natoporus	Natopor	cf. sanscrită nata 'îndoit', de nam 'îndoire' and cf. Nath 'sprijinire', 'căutare de ajutor'^[2]	Prinț dac dintr-o familie regală al unui trib costoboc, menționat pe o inscripție romană (II No. 1801) ^[2]^[3]	Vezi și dacul Natu-spardo (atestat de Ammianus)^[2] Unii cercetători îl consideră ca fiind un nume tracic.^{[necesită citare]}

O

Nume dac	Varianta românească	Etimologie sugerată	Atestare	Observații
Oroles, Orola		Din ar-, or- ‘vultur, pasăre mare’ ^[4]	Prinț dac ^[5]

R

Nume dac	Etimologie sugerată	Atestare	Observații
Rescuturme	Posibilă legătură cu cuvântul arian rai "splendoare, paradis" și raevant, revant "briliant", dacă "-sk" e parte a derivării.^[6]	Numele unei femei dacice. Inscripția (CIL III 1195),^[7] ^[6]	cf. numele Resculum (un cătun în Dacia) și Rascuporis / Rascupolis (nume găsit în triburile tracice ale sapeilor și bitinilor)^[6]
Rhemaxos		Rege get care a domnit la nord de Dunăre în jurul anului 200 î.e.n.
Rholes, Roles		Căpetenie getică în Sciția Mică (Dio Cassius)
Rigozus		Antroponim.^[8]
Rolouzis		Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului ^[9]
Rubobostes		Rege dac în Transilvania secolului II î.e.n.

S

Nume dac	Varianta românească	Etimologie sugerată	Atestare	Observații
Scorylo	Scorilo	Din rădăcina *sker 'a sări, a se roti' ^[10]	Numele unui general dac^[6]	Alte variante: Scoris (Scorinis) Este un nume "regal" dacic, găsit și la tracii din sudul Dunării.^[11]

T

Nume dac	Etimologie sugerată	Atestare
Tarbus	"tare, puternic" cf. bactriană thaurva (de tarva)^[12]	Posibil prinț al dacilor liberi^[12]^[13]
Thiadicem		Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului ^[1]
Thiamarkos		Rege dac (inscripția "Basileys Thiamarkos epoiei")^[14]
Thiaper		Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului ^[9]
Tiati		În inscripția CIL VI 1801 de la Roma.^[15]
Tiatitis		Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului ^[9]
Tsinna, Zinnas, Sinna		Zinnas în IOSPE I² 136, Olbia, finele sec. I î.e.n. - începutul sec. II e.n. Tsinna fiul lui Bassus în ISM V 27, Capidava (Sciția Mică), 2nd century Titus Aurelius Sinna din Ratiaria (Moesia Superior) în CIL III 14507, Viminacium (Moesia Superior), anul 195 Sinna într-o diplomă militară din anul 246 (fără alte detalii, dar publicată de Peter Weiss în "Ausgewahlte neue Militardiplome" în Chiron 32 (2002), p. 513-7)
Tsiru		Tsiru fiul lui Bassus în ISM V 27, Capidava (Sciția Mică), sec. II ^[16]

V

Nume dac	Varianta românească	Etimologie sugerată	Atestare	Observații
Vezina		'Activ, viguros, energetic' PIE *ueg ^[17]	Nume dac ^[12]

Z

Nume dac	Varianta românească	Atestare	Observații
Zalmoxis	Zamolxe	Zeu al dacilor, cunoscut colocvial în limba română ca și Zamolxe ^[12]
Zebeleizis, Gebeleizis, Gebeleixis, Nebeleizis		Alte variante de nume al zeului dac Zamolxe ^[12]
Zia		"iapă" cf. tracă Ziaka, sanscrită hayaka "cal" (Vezi Ziacatralis nume trac, care înseamnă "cel care hrănește caii")^[12]	Numele unei prințese dacice ^[12] Altă variantă: Ziais
Zoutula		Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului ^[18]
Zyraxes	Ziraxes	Prinț al geților ^[19]	Un nume asemănător îl are orașul Zurobara unde bara / vara = "oraș" și zuro = "fortificat" ^[19] Vezi și Zurobara

Toponime

Vezi și: Listă de cetăți dacice și Davă.

Nume dac	Locație	Etimologie	Atestare	Observații
Acidava (Acidaua)	Enoșești, județul Olt, România		Tabula Peutingeriana^[20]
Amutria (Amutrion, Amutrium, Admutrium,^[21] Ad Mutrium, Ad Mutriam, greacă veche Ἀμούτριον^[22])			Se consideră a fi într-una din următoarele locații din Oltenia: Valea Perilor, comuna Cătunele, județul Gorj ^[23] Motru, județul Gorj^[24] Gura Motrului, comuna Butoiești, Mehedinți^[24] Botoșești-Paia, județul Dolj^[21]	Ptolemeu în lucrarea sa Geographia, Tabula Peutingeriana^[25]
Apula (Apulon)	Piatra Craivii, la 20 km nord de Alba-Iulia, România		Tabula Peutingeriana^[20]	Apulum în latină, vezi și Apuli
Bersobis (Berzobim)	Berzovia, județul Caraș-Severin, pe malul râului Bârzava, România	"alb, strălucitor" incluzând mesteacăn din rădăcina *bhereg > ber(e)z ^[26] Alternativ, ar putea fi comparat cu Berzama, nume de localitate din Tracia, între Amhialos și Kabyle, și din bactriană Bareza ‘înălțime’ ^[27]	Singura propoziție care a supraviețuit din jurnalul de campanie a lui Traian, în lucrarea în latină a lui Priscian, Institutiones grammaticae ^[28]
Napoca (Napuca)	Cluj-Napoca, județul Cluj, România^[29]	Următoarele sunt cele mai importante ipoteze privind etimologia denumirii Napoca': Nume în limba dacă având aceeași rădăcină "nap" (cf. armana veche rădăcină "nap") cu cel al râului Naparis, atestat de către Herodot. Are un sufix augmentativ, uk/ok, însemnând peste, mare ^[2] Formă derivată din numele tribului scit dacizat, Napae ^[30] Nume probabil asemănător cu elementul autohton (trac) din limba română, cuvântul năpârcă 'viperă' cf. albaneză nepërkë, nepërtkë ^[31] Nume derivat din greaca veche napos (νάπος) "vale împădurită" Nume derivat din proto-indo-europeană *snā-p- (Pokorny 971-2) "a curge, a înnota, umed".^[32] Indiferent de aceste ipoteze, cercetătorii sunt de acord că acest nume precedă cucerirea romană (106 e.n.).^[32]	Tabula Peutingeriana^[20] ^[29]

Hidronime

Nume dac	Nume românesc	Etimologie	Atestare
Alutus, Aloutas	Olt	Posibila etimologie: "alu" (sanscrita), insemnand "pluta, obiect plutitor, ulcior de apa, recipient mic cu apa".	Ptolemeu, Iordanes
Amutrion, Amutria	Motru
Argessos, Ordessos	Argeș
Buseos	Buzău	în original Μ[π]ουσεος, iar Μπ se pronunță B
Crisus	Criș
Donaris	Dunărea de Sus
Hyerassus, Tiarantos, Gerasus, Seratos	Siret
Istros	Dunărea de Jos^[33]	Numele Istros, din greaca antică, a fost împrumutat din tracă/dacă, înseamnând "puternic, rapid", asemănător cu cuvântul din sanscrită is.iras "rapid".^[33]
Maris, Marisos	Mureș		Herodot, Strabon
Naparis	Ialomița	a) Conform lui Russu, 'curgere' / 'umezeală', are probabil aceeași rădăcină cu Napoca (actualul oraș Cluj-Napoca) ^[34] b) Conform lui Pârvan, după Tomaschek, are o însemnătate asemănătoare cu lituanianul Napras, cu o probabilitate ridicată de a se trage din rădăcina nebh-“a izvorî”. ^[35] c) Conform lui Bogrea, 'izvor' comparat cu persana veche napas ‘izvor’ ^[35]	Herodot (IV 48) ^[34] ^[36]
Patissus, Pathissus, Tisia	Tisa
Pyretus, Pyretos, Pyresos, Porata	Prut
Rabon	Jiu
Samus	Someș
Sargetia	Strei
Tyras	Nistru
Tibisis	Timiș		Herodot

Referințe

^ ^a ^b Dana 2003, p. 183.
^ ^a ^b ^c ^d Tomaschek 1883, p. 406.
^ Dana 2006, p. 117.
^ Russu 1967, p. 133.
^ Tomaschek 1883, p. 407.
^ ^a ^b ^c ^d Tomaschek 1883, p. 408.
^ Kugener & Herrman 1977, p. 516.
^ Russu 1967, p. 156.
^ ^a ^b ^c Dana 2003, p. 179.
^ Russu 1967, p. 136.
^ Petolescu 1985, p. 646.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Tomaschek 1883, p. 409.
^ Batty, Roger (2007): Rome and the Nomads: the Pontic-Danubian realm in antiquity, Presa Universității Oxford, ISBN: 0-19-814936-0, ISBN: 978-0-19-814936-1, pagina 366
^ Berciu 1981, p. 139-140.
^ Dana 2003, p. 174.
^ Dana & 2001-2003, p. 88.
^ Russu 1969, p. 145, 154 and 160.
^ Dana 2003, p. 185.
^ ^a ^b Tomaschek 1883, p. 410.
^ ^a ^b ^c Tabula Peutingeriana, Segmentum VIII.
^ ^a ^b Pippidi 1976, p. 17.
^ Nobbe 1845, p. 10.
^ Diaconovich 1898, p. 758.
^ ^a ^b Schütte 1917, p. 96.
^ Tabula Peutingeriana, Segmentum VII.
^ Parvan 1926, p. 245.
^ Tomaschek 1883, p. 402.
^ Priscian 520, VI 13.
^ ^a ^b Bunbury 1879, p. 516.
^ Pârvan (1982) p.165 and p.82
^ Paliga (2006) 142
^ ^a ^b Lukács 2005, p. 14.
^ ^a ^b Katičić & Križman 1976, p. 144.
^ ^a ^b Russu 1969, p. 130 and 154.
^ ^a ^b Brugmann et al. 2009, p. 324.
^ Herodotus(autor) & Rawlinson (translator), p. 163.

[FOOTNOTEDana2003183-1] Dana 2003, p. 183.

[FOOTNOTETomaschek1883406-2] Tomaschek 1883, p. 406.

[FOOTNOTEDana2006117-3] Dana 2006, p. 117.

[FOOTNOTERussu1967133-4] Russu 1967, p. 133.

[FOOTNOTETomaschek1883407-5] Tomaschek 1883, p. 407.

[FOOTNOTETomaschek1883408-6] Tomaschek 1883, p. 408.

[FOOTNOTEKugenerHerrman1977516-7] Kugener & Herrman 1977, p. 516.

[FOOTNOTERussu1967156-8] Russu 1967, p. 156.

[FOOTNOTEDana2003179-9] Dana 2003, p. 179.

[FOOTNOTERussu1967136-10] Russu 1967, p. 136.

[FOOTNOTEPetolescu1985646-11] Petolescu 1985, p. 646.

[FOOTNOTETomaschek1883409-12] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Tomaschek 1883, p. 409.

[13] Batty, Roger (2007): Rome and the Nomads: the Pontic-Danubian realm in antiquity, Presa Universității Oxford, ISBN: 0-19-814936-0, ISBN: 978-0-19-814936-1, pagina 366

[FOOTNOTEBerciu1981139-140-14] Berciu 1981, p. 139-140.

[FOOTNOTEDana2003174-15] Dana 2003, p. 174.

[FOOTNOTEDana2001-200388-16] Dana & 2001-2003, p. 88.

[FOOTNOTERussu1969145,_154_and_160-17] Russu 1969, p. 145, 154 and 160.

[FOOTNOTEDana2003185-18] Dana 2003, p. 185.

[FOOTNOTETomaschek1883410-19] Tomaschek 1883, p. 410.

[FOOTNOTETabula_PeutingerianaSegmentum_VIII-20] Tabula Peutingeriana, Segmentum VIII.

[FOOTNOTEPippidi197617-21] Pippidi 1976, p. 17.

[FOOTNOTENobbe184510-22] Nobbe 1845, p. 10.

[FOOTNOTEDiaconovich1898758-23] Diaconovich 1898, p. 758.

[FOOTNOTESchütte191796-24] Schütte 1917, p. 96.

[FOOTNOTETabula_PeutingerianaSegmentum_VII-25] Tabula Peutingeriana, Segmentum VII.

[FOOTNOTEParvan1926245-26] Parvan 1926, p. 245.

[FOOTNOTETomaschek1883402-27] Tomaschek 1883, p. 402.

[FOOTNOTEPriscian520VI_13-28] Priscian 520, VI 13.

[FOOTNOTEBunbury1879516-29] Bunbury 1879, p. 516.

[30] Pârvan (1982) p.165 and p.82

[31] Paliga (2006) 142

[FOOTNOTELukács200514-32] Lukács 2005, p. 14.

[FOOTNOTEKatičićKrižman1976144-33] Katičić & Križman 1976, p. 144.

[FOOTNOTERussu1969130_and_154-34] Russu 1969, p. 130 and 154.

[FOOTNOTEBrugmannStreitbergSchmidEggers2009324-35] Brugmann et al. 2009, p. 324.

[FOOTNOTEHerodotus(autor)Rawlinson_(translator)163-36] Herodotus(autor) & Rawlinson (translator), p. 163.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]