Lorryia formosa

Lorryia formosa
	Vedere dorsală
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Arthropoda
Clasă:	Arachnida
Subclasă:	Acarina
Supraordin:	Acariformes
Ordin:	Prostigmata
Familie:	Tydeidae
Subfamilie:	Tydeinae
Gen:	Lorryia
Specie:	L. formosa
Nume binomial
	Lorryia formosa; Cooreman, 1958
Sinonime
	Tydeus formosus André, 1980
	Modifică text

Lorryia formosa, cunoscut sub numele acarianul galben, este o specie de acarieni acariformi. Acest acarian se întâlnește pe frunzele de diferite specii de copaci din întraga lume, dar preferă arborii de citrice.

Taxonomie

Lorryia formosa, descoperit în Maroc, a fost descris pentru prima dată de Cooreman în 1958^[1]. În 1980 s-a revizuit familia Tydeidae și HM André a sinonimizat genul Lorryia cu Tydeus. În așa fel Lorryia formosa a devenit Tydeus formosus^[2]. În revizuirea sa André s-a bazat pe asemănările unor structuri de la picioare și a ignorat ornamentația și forma corpului, folosiți în taxonomie de către alți autori. În 1998, Kazmierski a revizuit subfamilia Tydeinae, folosind ornamentarea și alte caracteristici, a restabilit genul Lorryia^[3].

Descriere

Acarianul Lorryia formosa are dimensiuni foarte mici, de 250 μm lungime. Corpul este divizat în gnatosomă (corespunde capului) și idiosomă (restul corpului). Idiosoma este împărțită în propodosoma, metapodosoma, și opistosoma. În regiunea propodosomei se fixează primele două perechi de picioare, iar la metapodosomă - ultimele două perechi. Subfamilia Tydeinae, la care aparține Lorryia formosa, se caracterizează prin prezența a trei perechi de lyrifissures (inele ce încercuiesc suprafața unui picior) și o pereche de ochi (oceli) situați, de obicei, lateral pe propodosomă. Orificiul genital este înconjurat de câteva excrescențe în formă de spini^[4].

Vedere anterioară, în prim-plan gnatosoma

Reproducerea și ciclul de viață

Ciclul de dezvoltare constă din 6 etape distincte: ou, larvă, protonimfă, deutonimfă, tritonimfă și adult. Durata medie de viață este de 37 de zile, din care 60% constă viața matură^[5]. Această specie e capabilă să se înmulțească asexuat, fără fertilizarea femelei de către mascul. Acest tip de partogeneză, în cazul în care embrionii se dezvoltă din ovule nefecundate, este numit thelytoky^[6]. Raportul dintre sexe este foarte mult influențat de planta gazdă. Un studiu a constatat că pe citrice, 30% din indivizi au fost masculi, iar pe plantele de grapefruit 62% din populație reprezentau masculii^[7]. Pe frunzele arborilor de cauciuc, procentul masculilor a scăzut puternic^[8]^[9].

Răspândire și habitat

Lorryia formosa a fost găsit pe plantele de Sechium edule, citrice, dalie, păr, papaya, mango, Cola acuminata și Araucaria angustifolia^[10]. În Portugalia, a fost colectat de la Prunus domensticus, Prunus persica, Prunus armeniaca, măr (Malus domestica), ardei (Capsicum annuum)^[11]. De asemenea, a fost indentificat la Hibiscus în Guadelupa, Antile^[12]. Acest acarian este larg răspândit pe citricele din regiunea mediteraneană, în țări ca: Algeria, Italia, Libia, Maroc, Portugalia și Spania^[13]^[14].

Referințe

^ Cooreman J. (1958). „Notes et observations sur les acariens. VII- Photia graeca n. sp. (Acaridiae, Canestriniidae) et Lorryia formosa n. sp. (Stomatostigmata, Tydeidae)”. Bulletin de l'Institut Royal des Sciences Naturelles de Belgique Entomologie. 34: 1–10.
^ André HM. (1980). „A generic revision of the family Tydeidae (Acari: Actinedida). IV. Generic descriptions, keys and conclusions”. Bulletin et Annales de la Societe Royale Belge d'Entomologie. 116: 103–68.
^ Kazmierski A. (1998). „Tydeinae of the world: generic relationships, new and redescribed taxa and keys to all species. A revision of the subfamilies Pretydeinae and Tydeinae (Acari: Actinedida: Tydeidae) – part IV”. Acta zool. Cracov. 41: 283–455.
^ Proctor HC, Walter DE. (1999). Mites: Ecology, Evolution and Behaviour. Sydney, Australia: UNSW Press. p. 46. ISBN 0-86840-529-9.
^ Hernandes FA, Feres RJ, Nomura F. (2006). „Biological cycle of Lorryia formosa (Acari, Tydeidae) on rubber tree leaves: a case of thelytoky”. Experimental and Applied Acarology. 38 (4): 237–42. doi:10.1007/s10493-006-0014-2. PMID 16612667.
^ Werren JH, Baldo L, Clark ME. (2008). „Wolbachia: master manipulators of invertebrate biology”. Nature Reviews Microbiology. 6 (10): 741–51. doi:10.1038/nrmicro1969. PMID 18794912.
^ Badii MH, Flores AE, Ponce G, Landeros J, Quiroz H. (2001). „Does the Lorryia formosa Cooreman (Acari: Prostigmata: Tydeidae) population visit or reside on citrus foliage?”. Proceedings of the 10th International Congress of Acarology. Collingwood, Vic.: CSIRO Pub. pp. 413–18. ISBN 0643066586.
^ Ferla NJ, de Moraes GJ. (2002). „Ácaros (Arachnida, Acari) da seringueira (Hevea brasiliensis Muell.Arg) no Estado do Mato Grosso, Brasil”. Revista Brasileira de Zoologia. 19: 867–888.
^ Feres RJF, Rossa-Feres DC, Daud RD, Santos RS. (2002). „Diversidade de ácaros (Acari, Arachnida) em seringueiras (Hevea brasiliensis Muell. Arg.) na região noroeste do Estado de São Paulo, Brasil”. Revista Brasileira de Zoologia. 19: 373–378.
^ Flechtmann CHW. (1973). „Lorryia formosa Cooreman, 1958 – um ácaro dos citros pouco conhecido no Brasil”. Ciencia ê Cultura. 25: 1179–81.
^ Carmona MM. (1970). „Contribução para o conhecimento dos ácaros das plantas cultivadas em Portugal”. V. Agronomia Lusitana. 31: 137–83.
^ Flechtmann CHW, Kreiter S, Etienne J, De Moraes GJ. (1999). „Plant mites (Acari) of the French Antilles. 2. Tarsonemidae and Tydeidae (Prostigmata)”. Acarologia. 40: 145–46.
^ Vacante V, Nucifora A. (1984). „Gli Acari degli agrumi in Italia. I. Specie rinvenute e chiave per il riconoscimento degli ordini, dei sottordini e delle famiglie”. Bollettino di Zoologia Agraria e di Bachicoltura. 18: 115–66.
^ Vacante V, Nucifora A, Tropea G. (1988). „Citrus mites in the Mediterranean area”. În Goren R, Mendel K. Proceedings of the 6th International Citrus Congress. Tel Aviv. pp. 1325–34.

Legături externe

Tydeidae at Fauna Europaea Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.
Joel Hallan's Biology Catalog: Tydeidae

[1] Cooreman J. (1958). „Notes et observations sur les acariens. VII- Photia graeca n. sp. (Acaridiae, Canestriniidae) et Lorryia formosa n. sp. (Stomatostigmata, Tydeidae)”. Bulletin de l'Institut Royal des Sciences Naturelles de Belgique Entomologie. 34: 1–10.

[2] André HM. (1980). „A generic revision of the family Tydeidae (Acari: Actinedida). IV. Generic descriptions, keys and conclusions”. Bulletin et Annales de la Societe Royale Belge d'Entomologie. 116: 103–68.

[Kazmierski1998-3] Kazmierski A. (1998). „Tydeinae of the world: generic relationships, new and redescribed taxa and keys to all species. A revision of the subfamilies Pretydeinae and Tydeinae (Acari: Actinedida: Tydeidae) – part IV”. Acta zool. Cracov. 41: 283–455.

[isbn0-86840-529-9-4] Proctor HC, Walter DE. (1999). Mites: Ecology, Evolution and Behaviour. Sydney, Australia: UNSW Press. p. 46. ISBN 0-86840-529-9.

[pmid16612667-5] Hernandes FA, Feres RJ, Nomura F. (2006). „Biological cycle of Lorryia formosa (Acari, Tydeidae) on rubber tree leaves: a case of thelytoky”. Experimental and Applied Acarology. 38 (4): 237–42. doi:10.1007/s10493-006-0014-2. PMID 16612667.

[pmid18794912-6] Werren JH, Baldo L, Clark ME. (2008). „Wolbachia: master manipulators of invertebrate biology”. Nature Reviews Microbiology. 6 (10): 741–51. doi:10.1038/nrmicro1969. PMID 18794912.

[7] Badii MH, Flores AE, Ponce G, Landeros J, Quiroz H. (2001). „Does the Lorryia formosa Cooreman (Acari: Prostigmata: Tydeidae) population visit or reside on citrus foliage?”. Proceedings of the 10th International Congress of Acarology. Collingwood, Vic.: CSIRO Pub. pp. 413–18. ISBN 0643066586.

[8] Ferla NJ, de Moraes GJ. (2002). „Ácaros (Arachnida, Acari) da seringueira (Hevea brasiliensis Muell.Arg) no Estado do Mato Grosso, Brasil”. Revista Brasileira de Zoologia. 19: 867–888.

[9] Feres RJF, Rossa-Feres DC, Daud RD, Santos RS. (2002). „Diversidade de ácaros (Acari, Arachnida) em seringueiras (Hevea brasiliensis Muell. Arg.) na região noroeste do Estado de São Paulo, Brasil”. Revista Brasileira de Zoologia. 19: 373–378.

[10] Flechtmann CHW. (1973). „Lorryia formosa Cooreman, 1958 – um ácaro dos citros pouco conhecido no Brasil”. Ciencia ê Cultura. 25: 1179–81.

[11] Carmona MM. (1970). „Contribução para o conhecimento dos ácaros das plantas cultivadas em Portugal”. V. Agronomia Lusitana. 31: 137–83.

[12] Flechtmann CHW, Kreiter S, Etienne J, De Moraes GJ. (1999). „Plant mites (Acari) of the French Antilles. 2. Tarsonemidae and Tydeidae (Prostigmata)”. Acarologia. 40: 145–46.

[13] Vacante V, Nucifora A. (1984). „Gli Acari degli agrumi in Italia. I. Specie rinvenute e chiave per il riconoscimento degli ordini, dei sottordini e delle famiglie”. Bollettino di Zoologia Agraria e di Bachicoltura. 18: 115–66.

[14] Vacante V, Nucifora A, Tropea G. (1988). „Citrus mites in the Mediterranean area”. În Goren R, Mendel K. Proceedings of the 6th International Citrus Congress. Tel Aviv. pp. 1325–34.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]