Wikipedia

Lunca Mijlocie a Argeșului

Lunca Mijlocie a Argeșului
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Lunca Mijlocie a Argeșului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Lunca Mijlocie a Argeșului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Dâmbovița
Județul Giurgiu
 România
Cel mai apropiat orașGăești
Coordonate44°35′29″N 25°30′20″E () / 44.59139°N 25.50556°E[1]
Suprafață3.614 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0106
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lunca Mijlocie a Argeșului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul României, pe teritoriile administrative ale județelor Dâmbovița și Giurgiu[2].

Localizare modificare

Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Dâmbovița pe teritoriul orașului Găești și al comunelor Corbii Mari, Costeștii din Vale, Mogoșani, Mătăsaru, Odobești, Petrești, Potlogi și Uliești; și cea nordică a județului Giurgiu, pe teritoriul comunelor Florești-Stoenești, Găiseni și Vânătorii Mici, în imediata apropiere de Autostrada A1[3].

Descriere modificare

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Lunca Mijlocie a Argeșului” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 3.614 hectare[5].

 
Vidră de râu (Lutra lutra)

Aria protejată reprezintă o zonă de câmpie în lunca Argeșului (încadrată în bioregiune continentală), în Câmpia Titu (subunitate geomorfologică a Câmpiei Dunării); ce cuprinde cursuri de apă, lacuri, mlaștini, turbării, plaje de nisip, pajiști, păduri de foioase și păduri în tranziție; aflate în luncile din bazinul mijlociu al râului.

Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate de interes comunitar de tip: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) și Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; precum și protejării mai multor specii faunistice (Lutra lutra, Bombina bombina, Aspius aspius, Gobio kessler sau Sabanejewia aurata)[6].

Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni și pești) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; printre care: vidră de râu (Lutra lutra)[8], nevăstuică (Mustela nivalis), popândău (Spermophilus citellus), buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[9], broască roșie de pădure (Rana dalmatina), avat (Aspius aspius), svârlugă (Cobitis taenia), dunăriță (Sabanejewia aurata), ocheană (Rutilus rutilus), petroc (Gobio kessleri)[10].

Printre speciile floristice întâlnite la nivelul ierburilor se află: lintița de apă (Lemna minor), pălămida (Cirsium brachycephalum), piperul de baltă (Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper) sau hirușorul (Poa annua)[11].

Căi de acces modificare

Monumente și atracții turistice modificare

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Pitaru
  • Biserica "Sf. Nicolae" din satul Cojocaru, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Strâmbeanu din satul Pitaru, construcție 1722-1730, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din Moara din Groapă, construcție 1837-1838, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Mogoșani, construcție 1840, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din satul Crovu, construcție 1830-1835, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Cuvioasa Paraschiva" din satul Corbii Mari, construcție 1693-1705, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime", "Sf. Nicolae", "Adormirea Maicii Domnului" din Petrești, construcție 1837-1842, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Plopu, construcție 1836, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Poroinica, construcție 1871, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Dumitru", "Sf. Nicolae"din Potlogi, construcție 1683, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Găești, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din Găești, construcție 1823, monument istoric.
  • Biserica ""Intrarea în Biserică" (Cioflec) din Găești, construcție 1776, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Ilie" din Găești, construcție 1780, monument istoric.
  • Mănăstirea de la Căscioarele, Giurgiu, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Vovidenia" din incinta Mănăstirii Căscioarele, construcție 1725, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Florești, construcție 1679-1715, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Găiseni, construcție 1515, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Palanca, construcție 1800-1801, monument istoric.
  • Biserica "Buna Vestire" (Drugănești) din satul Stoenești, construcție 1723, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Gheorghe" din Vânătorii Mari, construcție 1842-1847, monument istoric.
  • Palatul Brâncovenesc din satul Potlogi, construcție 1698, monument istoric.
  • Situl arheologic "Frăsineni" de la Dâmbovița (sec. IV p. Chr., Epoca daco-romană, Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina).
  • Situl arheologic de la Corbii Mari (Latène, Cultura geto - dacică, Epoca bronzului, Cultura Tei).
  • Siturile arheologice ("Bunget" "Școală", "Vie", "Ferma CAP") de la Croitori (Epoca bronzului, Neolitic, Epoca romană, sec. II - III p. Chr., Epoca bronzului, sec. IV p. Chr., Epoca daco-romană, sec. II-I.a. Chr., Latène, Cultura geto - dacică).

Legături externe modificare

Reportaj

Note modificare

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Mijlocie a Argeșului; accesat la 24 octombrie 2013
  2. ^ Mmediu.ro - Siturile de importanță comunitară din România - Localizare Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 octombrie 2013
  3. ^ Lunca Mijlocie a Argeșului (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 24 octombrie 2013
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 24 octombrie 2013
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Lunca Mijlocie a Argeșului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 octombrie 2013
  6. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Mijlocie a Argeșului - habitat Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 octombrie 2013
  7. ^ Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE; accesat la 24 octombrie 2013
  8. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 24 octombrie 2013
  9. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina bombina; accesat la 24 octombrie 2013
  10. ^ Eunis.eea.europa.eu - Fauna sitului Natura 2000 - Lunca Mijlocie a Argeșului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 octombrie 2013
  11. ^ Info Natura 2000 - Lunca Mijlocie a Argeșului (sit de importanță cpmunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 10 iulie 2015

Vezi și modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lunca_Mijlocie_a_Argeșului&oldid=15851377