Mănăstirea Piatra Tăieturii

Informații generale
Mănăstirea Piatra Tăieturii

Confesiune	Ortodoxă
Hram	Nașterea Maicii Domnului (8 Septembrie)
Tip	Călugări
Țara	România
Localitate	Panaci, județul Suceava
Coordonate	47º14'54" N 25º26'9" E^[1]
Ctitor	Preotul Iosif Achirilei
Istoric
Sfințire	1933 Schitul inițial 1990 Mănăstirea actuală
Localizare
Modifică date / text

Mănăstirea Piatra Tăieturii este un așezământ monastic situat la altitudinea de 1700 de m^[2]^[3] pe versantul vestic al Culmii Piatra Tăieturii din Munții Bistriței^[1], aflat în arealul administrativ al Comunei Panaci din județul Suceava.^[2]

Avertisment: Unele surse situează eronat ansamblul în Munții Călimani.^[4]

Acces modificare

Căi de acces

Rutier: Din Vatra Dornei spre est pe DN17B, apoi la dreapta spre Panaci pe DJ174 și ulterior stanga pe DC 81B^[5];
Turistic: Sunt mai multe trasee turistice de 1,5- 3 ore din Panaci care duc la schit , toate superbe.

Punctul de intrare pe traseul rutier către Mănăstirea Piatra Tăieturii, îl reprezintă centrul Comunei Panaci - intersecția spre stânga din fața Primăriei, semnalizată cu indicatoare. Prima parte a drumului (circa 2 km) care urmează Valea Chirileni, este betonată și urcă lin printre gospodării. La sfârșitul acestei porțiuni drumul mai continuă să urce pentru câteva sute de metri pe firul văii, după care urcă abrupt pe versantul din dreapta al sensului de urcare pentru mai bine de un kilometru. Restul traseului urmează în mare parte curba de nivel până sub mănăstire, ultima parte fiind puțin mai solicitantă. Odată ajunși în dreptul mănăstirii, pe partea dreaptă veți întâlni o troiță mare, iar la o sută de metri de aceasta, o intersecție. Pentru o vizită la mănăstire, urmați drumul din dreapta aproximativ 100 m^[6].

Particularități modificare

Lăcașul aparține de Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei.^[7]

În incinta mănăstirii se află:

Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“^[4]
Paraclisul cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“^[4]
Portalul de intrare
Clopotnița^[2]
Casa de oaspeți cu două niveluri având o capacitate de 50 de locuri^[2]
Peștera „Sfânta Cruce“
Peștera „Sfântul Antonie cel Mare“^[4]
Corp chilii
Anexe

Lîngă mănăstire este o cruce înaltă.^[8].^[2]^[9] La poarta de jos a mănăstirii este o troiță cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare".^[4]^[9] În curtea mănăstirii este încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră, este peștera care a fost pictată și sfințită tot cu hramul Sfântului Antonie cel Mare^[4]^[9]

În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa^[8] în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad.^[10]

Istoric modificare

Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul Nașterea Maicii Domnului.^[11] Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale^[11]. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc.^[11] Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desființat, în anul 1962 fiind chiar demolat^[11].

Începând cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reânființarea așezământului, de această dată cu rang de mănăstire, prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, turnându-se temelia noii biserici mari pe vechiul amplasament și cu același hram, „Nașterea Maicii Domnului“.^[2]^[3]^[4] Aceasta a fost finalizată la 1 iunie 1997, fiind sfințită de către Pimen Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului.^[2]^[3] Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la 23 august 1998.^[2]

Mai întâi a fost însă terminat și sfințit la 8 septembrie 1992 de către Arhiepiscopul Pimen, Paraclisul cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“.^[2]^[3] Doi ani mai târziu, la 11 septembrie 1994, s-a finalizat pictura acestuia tot de către Nicolae Gavrilean.^[2]^[3]

La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți cu două nivele având o capacitate de 50 de locuri, precum și de amenajare a altor două lăcașe de rugăciune din apropiere: Peștera „Sfânta Cruce“ și Peștera „Sfântul Antonie cel Mare“, aceasta din urmă fiind pictată în tempera și resfințită de către Arhiepiscopul Pimen la 20 iulie 2003.^[2]

Stareți