Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai

(Redirecționat de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina)
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Patrimoniul Mondial UNESCO
Katharinenkloster Sinai BW 4.jpg
ȚaraEgipt
LocalitateSaint Catherine[*] Modificați la Wikidata
Unitate administrativăJanub Sina', Egipt Modificați la Wikidata
Tipcultură
CriteriiI, III, IV, VI
Regiunea**Africa
Anul2002 (Sesiunea a 26-a)
Extindere60.100
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai se află în Egipt
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai (Egipt)
Poziția geografică
Coordonate28°33′21″N 33°58′32″E / 28.555830555556°N 33.975561111111°E28°33′21″N 33°58′32″E / 28.555830555556°N 33.975561111111°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Mănăstirea Sfânta Ecaterina (greacă Μονὴ τῆς Ἁγίας Αἰκατερίνης, arabă دير سانت كاترين) este un lăcaș de cult, astăzi greco-ortodox, în Sinai, în Egipt, fondat între 548 și 565 și este încă cea mai veche mănăstire creștină locuită. Mănăstirea este situată la picioarele Muntelui Sinai (Muntele lui Moise - Jebel Musa). A fost construit pe locul unde se crede că profetul Moise a văzut Rugul Aprins. Cu toate că este cunoscută sub numele de Sfânta Ecaterina, hramul mănăstirii este Schimbarea la Față. Uneori mai este cunoscută și sub numele de Mănăstirea Rugului Aprins. Așezământul monahal Sfânta Ecaterina este, probabil, cea mai veche mănăstire creștină în care viața monastică nu a fost întreruptă, cu o istorie de 17 secole.[1] Mănăstirea se află sub autoritatea Bisericii ortodoxe autocefale a Sinaiului și este înscrisă din 2002 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.[2]

Planul Mănăstirii Sfânta Ecaterina

În prezent în Mănăstirea Sfânta Ecaterina trăiesc 25 de monahi de mai multe naționalități, iar slujbele se oficiază în greaca bizantină.[3]

IstoricModificare

BibliotecaModificare

Biblioteca mănăstirii formată din patru camere de bibliotecă, este, probabil, cea mai veche bibliotecă creștină care a supraviețuit. Acesta conține șase mii de manuscrise în greacă, siriacă, gî'îz, arabă, georgiană și slavona din biserică, dintre care trei mii din antichitate și unele mai vechi decât mănăstirea în sine - o colecție care, în măsura doar de către Biblioteca Vaticanului este depășită. Colecția este de 3300 de manuscrise, 8000 de cărți vechi si 5000 de cărți noi.

Colecția de icoaneModificare

Mănăstirea are o colectie de peste 2000 de icoane, inclusiv unele dintre puținele icoane care au supraviețuit controversatei perioade iconoclaste a Imperiului Bizantin a secolului al VIII-lea și al IX-lea, datorită situației din regatul islamic și, prin urmare, sunt printre cele mai vechi icoane existente.

Legăturile cu Moldova și Țara RomâneascăModificare

Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași, ctitorită în anul 1610 de Nestor Ureche, tatăl lui Grigore Ureche, a fost metoh al mănăstirii sinaite, precum și Biserica Sfânta Ecaterina din București.[4]

Spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), mare boier din Țara Românească, a făcut un pelerinaj în peninsula Sinai, unde a ajuns până la Mănăstirea Sfânta Ecaterina.[5] Impresionat de acest loc, a ctitorit în 1695 o mănăstire, sub Carpați, pe care a numit-o Mănăstirea Sinaia, de la care provine și numele orașului Sinaia.

NoteModificare

  1. ^ „Un adevăr istoric nespus: cine a construit Mănăstirea Sfintei Ecaterina?”. Financiarul. . 
  2. ^ en „Saint Catherine Area”. UNESCO World Heritage Centre. 
  3. ^ Silviu Cluci (). „Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai”. Doxologia.ro. 
  4. ^ Biserica Sfanta Ecaterina, 12 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
  5. ^ Familia Cantacuzino

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Sf. Ecaterina