Masivul de sare de la Sărățel
| Masivul de sare de la Sărățel | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
  | |
| Poziția |  Jud. Bistrița-Năsăud  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Bistrița |
| Coordonate | 47°02′59″N 24°26′31″E / 47.04972°N 24.44194°E[1] |
| Suprafață | 5 ha |
| Înființare | 1976, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Masivul de sare de la Sărățel este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și floristic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șieu-Măgheruș.
Localizare
modificareAria naturală se află în partea central-sudică a județului Bistrița-Năsăud, la confluența râurilor Bistrița Ardeleană, Șieu și Budac, în apropierea drumului național DN15A, care leagă orașul Reghin de satul Sărățel[2].
Descriere
modificare
Rezervația naturală (monument al naturii) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[3] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 hectare[4].
Aria protejată reprezintă un masiv de sare (diapir), acoperit cu depozite cuaternare (aluviunile aduse de apele văilor Șieu și Budac, care în unele locuri este descoperit, observându-se masivul de sare), unde s-au dezvoltat vegetații de plante specifice solurilor sărăturate, printre care: brâncă (Salicornia herbacea), lobodă de grădină (Atriplex patula), sică (Limonium gmelinii), bălănică (Puccinellia distans) sau stuf (Phragmites communis)[5].
Atracții turistice
modificareÎn vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
- Biserica ortodoxă "Sfântul Dimitrie" (fostă biserică evanghelică) din satul Crainimăt, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
- Biserica de lemn "Sfântul Dimitrie" din satul Arcalia. Biserica a fost adusă aici în anul 1806, din localitatea Mureșenii Bârgăului.
- Biserica evanghelică din Arcalia, azi biserica ortodoxă "Sf. Ioan Botezătorul", construcție 1800, monument istoric
- Castelul "Bethlen" din Arcalia, astăzi clădirea găzduiește Centrul Regional al Francofoniei aparținând Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, construcție 1800, monument istoric
- Castelul "Rákóczi" din satul Șieu-Măgheruș
- Parcul dendrologic din satul Arcalia
- Situl arheologic "La Cetate" de la Arcalia (Epoca medievală, Epoca bronzului timpuriu, Latène)
- Situl arheologic "La Movilă" de la Arcalia (Epoca medievală timpurie, sec. IV p. Chr, sec. II - III p. Chr, Epoca bronzului târziu)
- Situl arheologic "Știubei" de la Chintelnic (Epoca bronzului târziu, Latène, Hallstatt)
- Situl arheologic "Dealul Cetate" de la Sărățel (Epoca romană, Latène)
- Situl arheologic "După Grădini" de la Sărățel (Epoca medievală, sf. sec. III - sec. IV p. Chr, Latène, Epoca bronzului, Neolitic)
- Situl arheologic "Cetatea" de la Șieu -Măgheruș (Epoca medievală, Latène, Epoca bronzului, Eneolitic)
- Văile Șieului și Budacului
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Google Earth
- ^ Ro-geo.ro - Sărățel, județul Bistrița-Năsăud - geolocalizare Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 septembrie 2013
- ^ Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 17 septembrie 2013
- ^ Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud - Arii protejate de interes național; accesat la 17 septembrie 2013
- ^ Cimec.ro - Plantete halofile din județul Bistrița - Năsăud; accesat la 17 septembrie 2013